Băiețelul căruia îi plac poeziile, dar are scrisul deformat

Băiețelul căruia îi plac poeziile, dar are scrisul deformat. Așa l-am putea descrie pe Cristian, elev în clasa a IV-a într-un sat din Dolj, în lupta sa cu problemele de vedere. Ca alți mii de copii de la sate, băiețelul are nevoie de o nouă pereche de ochelari cu care să poată scrie în aceeași linie cuvintele unui vers de poezie.

Un băiețel blond citește cu glasul tare, dar tremurând, poezia  „Primăvara în glumă“ de Otilia Cazimir. „Şi-n luminaaa di-mi-ne-ţii,/Geaa-muuurile mele par/Fi-le diiintr-un vechi ier-bar“. Ca să poată citi, își apleacă brusc spatele și capul – între ochii săi verzi și manualul de pe bancă distanța este de numai 20 de centrimetri. De trei ori mai mică față de cât ar recomanda medicii oftalmologici. 

Mătușa nu-și permite să-i cumpere alți ochelari

Micuțului îi place cel mai mult muzicalitatea versurilor: ritmul, tonul, rimele. În absența unei vederi prin care să poată desluși toate literele, copilul se agață de sunetele care creează în mintea lui o poveste. Ca să poată reține o poezie, băiatul are nevoie de cineva care să-i citească cu voce tare versurile. De mai multe ori.  

Pe Cristian* (11 ani), elev în clasa a IV-a, doamna învățătoare l-a pus de la pregătitoare în prima bancă pentru că avea probleme cu vederea. Între timp, cadrul didactic se teme că deficiența băiatului s-a agravat. 

„El avea o pereche de ochelari, dar dacă venea cu ei o dată pe săptămână la școală, era bine. Nu-i plăceau lui. Era și mai mic, iar acasă a avut o perioadă mai grea și nu a avut pe cineva care să stea de capul lui să-i poarte. Acum lucrurile s-au mai așezat. Are grijă de el o mătușă, dar este greu pentru ea să-i cumpere alți ochelari. 

Băiețelul are scrisul deformat

Cei vechi, și dacă i-ar purta, nu cred că l-ar ajuta cât ar avea nevoie. Este posibil să i se fi schimbat dioptriile. Înainte, parcă și fără ochelari, vedea mai bine. Azi, dacă îl pui să scrie, literele îi ies deformate. Unele sunt pe un rând, altele pe două“, povestește învățătoarea Milica Bolovan, care predă într-un sat din județul Dolj.

Dintre cei 23 de copii pe care îi are în clasă, pedagogul spune că cel puțin cinci au probleme de vedere. „Predau de mai bine de 20 de ani și niciodată nu am avut atâția copii cu probleme de vedere. Cei mici petrec tot mai mult timp pe tablete sau pe telefoane și asta le afectează inevitabil ochii“, mai spune învățătoarea. 

În aceeași situație se află alți mii de copii din comunitățile vulnerabile. Copii care au nevoie să vadă mai bine la tablă, în caiețelul lor, pe tabletă și tot ce îi înconjoară. Am testat provizoriu 1000 de copii din mediile vulnerabile. O mare parte dintre aceștia au nevoie de un consult specializat și de ochelari.

*Numele băiețelului a fost schimbat pentru a-i proteja identitatea.