Numărul celor care participă la activități educaționale în România a crescut cu 37% de la începutul anului școlar. Peste 20.000 de copii au, însă, statul de “audient”
București, 26 februarie. Cu aproape 37% a crescut, de la începutul anului școlar și până în prezent, numărul minorilor ucraineni care participă la activități educaționale în școlile din România, aspect evidenţiat în cadrul unui eveniment organizat de Fundația World Vision România luni, 26 februarie, la Liceul Româno-Finlandez din București. Evenimentul a fost dedicat incluziunii școlare a copiilor refugiați din Ucraina în sistemul de educație românesc și a reunit autorități, experţi în domeniul educaţiei şi refugiaţi ucraineni.
Evenimentul a debutat cu o expoziție în cadrul căreia au fost vernisate lucrări artistice realizate de copii români și ucraineni. Tema expoziției a fost “Ce ne unește?”, iar copiii au integrat în lucrări concepte precum pacea, școala, dar și visurile lor.
Copiii din cadrul Consiliului Consultativ al World Vision România au prezentat rezultatele raportului „Spotlight on children and youth: experiences and perceptions of displaced Ukrainians”. Raportul a fost prezentat de Mara Surugiu, membră în Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision Romania și Novakovskyi Hlieb, elev la Școala Finlandeză. Acesta prezintă analiza discuțiilor din cadrul a 13 focus grupuri la care au luat parte copii și tineri, cu vârstele între 8 – 19 ani, localizați în Ucraina, România, Moldova, Georgia, iar obiectivul principal este de a înțelege percepția copiilor ucraineni asupra bunăstării lor, integrarea în medii noi, accesul la educație,
Raportul evidențiază aspecte importante pentru incluziunea și adaptarea copiilor refugiați în școlile din România, dintre care siguranța și stabilitatea copiilor, nevoia de conexiuni sociale și de menținere a legăturilor cu familia, dar și dificultățile legate de adaptarea la sistemul educațional și provocările legate de identitatea culturală.
Rezultatele arată că prezența familiei și menținerea prieteniilor sunt vitale pentru bunăstarea copiilor, iar în România, în ciuda barierei lingvistice, copiii au raportat că se simt „primiți cu brațele deschise”. Unii copii mai mari au observat cazuri de atitudini negative, dar le-au recunoscut drept excepții.
Copiii mai mici (10-14 ani) au avut tendința de a vorbi mai mult despre împrejurimile imediate, activitățile zilnice, interacțiunile personale și modul în care acestea le influențează starea de spirit. Preocupările lor au fost adesea despre experiențele școlare și interacțiunea cu prietenii. Copiii mai mari (15-17 ani) au adus în discuție perspective viitoare, calitatea educație, diferențe culturale și – mai des decât copiii mai mici – și-au exprimat dorința puternică de a se întoarce în Ucraina. Aceste diferențe bazate pe vârstă au fost similare și evidente în toate locațiile. Sinteza raportului poate fi găsită aici: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/02/Study-experiences-and-perceptions-of-displaced-Ukrainians.pdf. Raportul integral: https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/02/UCR-Children-and-Youth-Perceptions-FINAL.pdf.
Cu ajutorul Inteligenței artificiale, World Vision România a dezvoltat un videoclip prin care arată tactici de integrare a copiilor ucraineni în școlile din România, pe care le pot desfășura atât copiii români, cât și cei ucraineni. Video-ul poate fi vizionat aici:
