Dragă Moșule,
La mine în sat, nu mai sunt așa mulți copii care să meargă la urat de Crăciun. Mulți au plecat cu părinții lor în Spania sau în Italia, iar cei care erau mai de mult copii, acum sunt oameni mari și nu mai au vreme.
Dar, Moșule, să știi că eu tot mă duc. Înainte să ajungi cu cadouri, eu merg din poartă în poartă cu „Bună Dimineața”. Așa se zice la noi în sat. În fiecare an, îmi iau geaca mea albastră și mă duc cu fratele meu Georgică. El este mai mare decât mine, dar numa’ cu un an. Vecinii se bucură când mergem la ei. Și doamna învățătoare, care e aici, aproape de casa noastră. Ne dă portocale, mere, biscuiți și cozonac.
Dar stai așa, că nu ți-am zis tot. Să știi, Moșule, că noi mergem și în seara de Ajun, dar cu Steaua. Și-atunci vecinii ne dau bănuți. Eu îi strâng pe toți ca să-mi iau dulciuri de la magazin.
Dragă Moșule, să știi că eu pe mami o iubesc cel mai mult. Ea îmi verifică caietele, chiar dacă nu se descurcă așa bine la citit. Învață și ea, odată cu mine și Georgică. Ea ne face ciorbiță caldă cu tăiței și sandvișuri cu salam dulce, ea face focul cu lemne și tot ea ne spală hainele pentru școală. Uneori mă supără când mă pune să port aceeași căciulă de când eram mic. Nu-mi place că se leagă sub bărbie, dar e bună că ține cald la urechi.
Când sunt la școală, copiez în caiet tot ce scrie doamna pe tablă. Adunări, scăderi, poezii. Nu înțeleg mereu tot, dar doamna e bună și mă ajută. Vine lângă mine, îmi ia mâna cu creionul în mâna ei și scriem împreună. Ea mă ajută și să învăț poezii. Le repetăm amândoi tare-tare până învăț să le zic la serbare.
Dragă Moșule, îmi doresc să ajungi și la mine anul ăsta și să-mi aduci din nou dulciuri, cărți cu animale din junglă și jucării din sacul tău mare.
Cu drag,
Găbiță, 9 ani, clasa a III-a, dintr-un sat din județul Ialomița
