Advocacy

De ce este nevoie de advocacy?separator4

Viața și bunăstarea copiilor, și mai ales a celor din medii vulnerabile – din familii sărace din mediul rural, orfani, din familii destrămate sau monoparentale, copii cu dizabilități – depinde adesea de ceea ce fac (sau nu fac) factorii de decizie. Noțiunea de advocacy se referă la toate acțiunile și instrumentele folosite de cetățeni și organizații neguvernamentale pentru a influența aceste decizii. World Vision România militează pentru decizii și politici publice care îmbunătățesc viața copiilor defavorizați și le oferă șansa unui viitor mai bun. În acest sens, World Vision România colaborează și dialoghează cu instituții publice, comunități locale, experți independenți, lideri informali, alte ONG-uri, precum și federații și asociații ale acestora și think tank-uri, pentru a schimba sau influența deciziile publice care afectează viața şi educaţia copiilor. Pentru a fi vocea copiilor.

Ce este Advocacy?

  • World Vision România susţine cauza tuturor copiilor din România și în special a celor mai vulnerabili, care locuiesc în mediul rural, militând pentru bunăstarea lor şi pentru oportunităţi echitabile de dezvoltare personală, indiferent de mediul din care provin, de sex sau apartenența etnică ori religioasă.
  • Advocacy înseamnă reprezentarea intereselor copiilor în fața autorităților și a celorlalți factori de decizie. Astfel, ne străduim să înţelegem care sunt problemele lor, să le apărăm interesele şi să îi ajutăm să trăiască în familii şi comunităţi prospere, să înveţe în şcoli de calitate, să fie protejaţi şi ocrotiţi.
  • Fundaţia World Vision România dezvoltă și implementează programe de advocacy care abordează probleme din sfera educaţiei, a dezvoltării economice, a sănătății mamei și copilului, precum şi cu privire la protecţia copiilor şi participarea lor la luarea deciziilor care îi privesc.

Cum facem Advocacy?

  • World Vision realizează şi publică studii şi rapoarte despre condițiile actuale de trai, despre problemele şi viitorul copiilor din mediul rural din România. Aceste documente reprezintă baza pentru formularea de soluții prin intermediul unor grupuri de lucru constituite de asemenea de către Fundația World Vision România.
  • Analizăm legislaţia în vigoare şi modul în care se aplică aceasta. În funcție de situație, propunem noi soluții legislative sau contribuim la amendarea, completarea ori înlocuirea prevederilor legislative vizate. Scopul acestor inițiative este, întotdeauna, asigurarea accesului la educaţie de calitate pentru copiii din mediile defavorizate, precum și protejarea şi respectarea drepturilor acestora.
  • Organizăm dezbateri şi mese rotunde cu privire la politicile publice în domeniul bunăstării copilului şi milităm pentru asumarea şi transformarea lor în acţiuni concrete.
  • Suntem membri în reţele naţionale şi regionale de ONG-uri. World Vision România este membru în cinci coaliţii şi federaţii: Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România, Reţeaua Naţională Anti-sărăcie şi pentru Incluziune Socială, Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale și Federaţia Organizaţiilor care sprijină Voluntariatul în România.
  • Încurajăm participarea cetăţenilor, motor al dezvoltării comunitare. În acest sens, implicăm copiii în procesele de decizie și relația cu decidenții, prin intermediul Consiliului Consultativ al Copiilor, organism reprezentativ, de tip deliberativ, al copiilor din comunitățile unde World Vision România își desfășoară activitatea.

Ce am realizat prin Advocacy?

  • Am contribuit la modificarea și completarea metodologiei de organizare a programului „Școală după școală”.
  • Am contribuit la redefinirea învăţământului profesional dual în România, în sistem de parteneriat între companii și școli.
  • Alături de membrii Coaliţiei pentru o nouă prevenţie 2013, World Vision România a militat pentru includerea vaccinului pneumococic în Programul Naţional de Imunizare. Începând din toamna anului 2017, acest vaccin este accesibil în mod gratuit tuturor copiilor din România cu vârsta de sub un an.
  • În perioada anilor ‘90 ne-am concentrat eforturile asupra promovării unor soluții care să înlocuiască centrele de plasament – de exemplu adopțiile și asistența maternală –, precum și asupra ajutorării copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA. Ulterior ne-am îndreptat atenția asupra copiilor vulnerabili din mediul rural şi a celor cu dizabilităţi.
Cauzele pentru care milităm în prezent

Educație 

  1. Infrastructură școlară adecvată secolului XXI și nevoilor copilului 
  • Nicio școală fără curent electric, apă curentă  
  • Toate școlile  aibă toaletă în interior, confort termicigienizare corespunzătoare și aviz ISU! 
  • Toate școlile  funcționeze în clădiri care nu sunt încadrate la clădiri cu risc seismic 
  1. Transport șșcolar gratuit și sigur pentru elevii din mediul rural din România. 
  1. Finanțare adecvată a educațieiîn special penrtu învățământul primar (antepreșcolarși preșcolaralocare de fonduri pentru învățământul din rural conform nevoilor specifice 
  1. Creșterea calității educației într-un sistem de educație centrat pe nevoile elevului 
  1. Mecanisme de susținere a școlilor din rural: 
  • Înființareaextinderea și susținerea financiară a programelor “Școală după Școală” la nivel național 
  • Extinderea și susținerea programului de educație parentală 
  • Politici eficiente pentru a atrage și menține cadre didactice în mediul rural 
  • Încurajarea creșterii performanței școlare acolo unde aceasta este suboptimală 
  1. Climat școlar sigur și incluziv 
  1. Creșterea calității și atractivității învățământului profesional în strânsaâă corelare cu piața muncii 

Protecția copilului 

  1. Mesaj de interes public prin care părinții  fie informați  bătaia nu este o metoda de disciplinare a copilului 
  1. Aplicarea legislației care interzice violența fizică asupra copilului 
  1. Copiii trăiesc în familiicomunități și într-o societate sigură, fără violențăabuz și exploatare de orice natură 
  1. Implicarea copiilor și tinerilor în luarea deciziilor care îi privesc direct sau indirect 
  1. Operaționalizarea/activarea Structurilor / Comisiilor Comunitare Consultative pentru rezolvarea problemelor sociale la nivel local și, mai ales, pentru protecția drepturilor copilului cum ar fiidentificarea precoce a copiilor aflați în dificultate și colaborarea cu autoritățile și instituțiile statului pentru remedierea situațiilor de dificultate 

Sănătate 

2035 – Prima Generație Fără Tutun a României 

Studii şi rapoarte

 

  • „Bunăstarea copilului din mediul rural” este o cercetare efectuată o dată la doi ani (2005-2009, 2012, 2014, 2016, 2018), ultimele patru ediții utilizând aceeași metodologie, pentru a obține rezultate comparabile, pentru a releva tendințe de ansamblu și a genera recomandări. Aceste rapoarte, alături de alte resurse, au stat la baza pachetului naţional legislativ antisărăcie adoptat de Guvern în 2016, unele fiind publicate şi pe site-ul Ministerului Educaţiei Naționale: https://www.edu.ro/studii-si-analize.
  • Raportul de cercetare „De ce lovim copiii”- primul studiu de segmentare a principalelor tipologii de părinţi din România, realizat de Reveal Marketing Research, expune în cifre amploarea fenomenului violenţei asupra copiilor din România.
  • „Investiție în educația copiilor din mediul rural” (2014), studiu realizat cu sprijinul Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
  • Raportul alternativ cu privire la respectarea drepturilor copilului în România, raport către Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului Geneva.
Analize şi propuneri legislative

  • Participăm la elaborarea Strategiei naţionale privind educaţia timpurie.
  • Contribuim la elaborarea metodologiei de prevenire, intervenţie şi monitorizare a segregării şcolare.
  • Am contribuit la modificarea și completarea metodologiei de organizare a programului „Școală după școală”.
  • Am luat parte la „România educată”, proiect național inițiat de Președintele României de reconfigurare a sistemului românesc de educaţie până în anul 2030.
  • Am contribuit la elaborarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Procedurii de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi a serviciilor de care aceştia pot beneficia, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre Direcţiile Generale de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului şi serviciile publice de asistenţă socială şi a modelului standard al documentelor elaborate de către acestea.
  • Am contribuit la redefinirea învăţământului profesional dual în România.
  • Am militat pentru introducerea obiectivului de sănătate şi nutriţie a mamei şi copilului printre priorităţile Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 şi am contribuit la Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020. Am contribuit la elaborarea Strategiei naționale de educaţie parentală 2017-2020.
Dezbateri şi mese rotunde cu privire la politicile publice

 

  • Echitatea serviciilor medicale acordate mamelor vulnerabile (4 octombrie 2017, Parlamentul României).
  • Respectarea drepturilor gravidelor (7 martie 2017, Parlamentul României). 
  • Sănătatea mamei şi a copilului (20 iunie 2017, Parlamentul European). 
  • Reducerea părăsirii timpurii a şcolii – şase mese rotunde organizate la nivel judeţean în perioada 2015-2016 pentru a documenta Strategia naţională privind reducerea părăsirii timpurii a şcolii, strategie asumată de Ministerul Educaţiei.
  • Întâlniri regionale pentru profesioniştii din serviciile publice locale de asistenţă socială şi DGASPC-uri din 24 de judeţe, care au urmărit identificarea de soluții de eficientizare a activității din domeniul protecției copilului la nivel central, județean sau local.
  • Adaptarea învăţământului dual la nevoile agriculturii şi conectarea şcolilor la afacerile din agricultura modernă şi comunitatea locală (dezbateri publice şi audieri în Parlament).
Apartenenţa la reţele, coaliţii şi federaţii naţionale şi regionale
Vice-preşedinte al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Federaţia ONG-urilor active în domeniul protecţiei copilului;
Membru fondator al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) , federaţia ONG-urilor care lucrează în domeniul cooperării pentru dezvoltare şi ajutor umanitar;
Vice – preşedinte al Reţealei Naţionale Anti-saracie şi pentru Incluziune Socială (RENASSIS);
Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Seerviciii Sociale (FONSS);
Federaţia Organizaţiilor care sprijină voluntariatul în România (VOLUM).
Participarea cetăţenilor – motor al dezvoltării comunitare

 

  • Participarea membrilor comunităţii este esenţială în procesul de dezvoltare comunitară. Experiența World Vision România arată că implicarea comunităților locale poate face diferența dintre succes sau eșec. Comunitatea, prin liderii săi formali (primar, șefi de instituții precum Poliție sau școală, preot) și informali (lideri ai comunității) trebuie să fie implicată în procesele de decizie privind bunăstarea copiilor, pentru ca acestea să se bucure de succes. 
  • Creat în 2012 şi format din 12 copii aleşi tot de copii, Consiliul Consultativ al Copiilor WVR are rolul de a fi vocea celor circa 40.000 de copii din comunitățile unde suntem prezențiRolul acestui organism este de a reprezenta interesele și preocupările copiilor în relația cu factorii de decizie, comunități și organizații internaționale. Propunerile elaborate de Consiliu sunt analizate şi incluse pe agenda World Vision. 
  • În 2018, elevii din Consiliul Consultativ al Copiilor au creat o campanie de conștientizare cu privire la fenomenul de bullying în școală, campanie ce a vizat 1200 de elevi din 13 comunități rurale din județul Vaslui. Consiliul s‑a implicat în proiectul‑pilot „Plan Z”, un parteneriat între World Vision, Salvați Copiii și fundația Terre des Hommes pentru prevenirea și combaterea cazurilor de bullying în școli. 
  • De asemenea, Consiliul Consultativ al Copiilor se implică în campania globală „It Takes a World to End Violence Against Children”, inițiată de World Vision International. 
  • World Vision România desfășoară proiectul „Make Europe Sustainable for All”, finanțat de Comisia Europeană. Proiectul reunește 25 de parteneri din 14 țări europene și are în vedere toate cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, incluzând campanii pentru combaterea inegalităților, pentru o hrană și agricultură durabile, consum și producție responsabile. 
  • Din 2012 testăm o metodă de consultare participativă a cetăţenilor pentru a identifica cele mai bune soluţii de rezolvare a problemelor cu care se confruntă comunitatea. Testarea a avut loc într-o comunitate cu probleme legate de calitatea apei şi s-a finalizat cu decizia Consiliului Local de îmbunătăţire a reţelei de apă potabilă. 
  • World Vision România susține Structurile Comunitare Consultative, structuri formale, reglementate prin lege, în cadrul cărora membrii comunităților locale, autorități, servicii deconcentrate, precum și liderii informali, caută și identifică soluții pentru problemele comunității. 
  • Membrii a 17 comunităţi rurale au dezvoltat planuri de acţiune pentru îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli şi implicit la creşterea calităţii educaţiei cu resurse locale. 
  • Membrii a 17 comunităţi rurale au căutat împreună cu autorităţile locale soluţii în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi. 
Donează