Într-o gospodărie modestă, dar însorită, câteva pisici se tăvălesc la soare. Printre ele, se plimbă un băiețel cu păr blond și privirea tristă. Numele lui este Antonio, are 10 ani și iubește tare mult animalele.
Este în clasa a patra la școala din sat, unde se practică învățământul simultan. Pe scurt, pentru că în mediul rural numărul copiilor este în scădere, școlile grupează mai multe niveluri de învățare în aceeași clasă. Pot fi două, trei, patru sau chiar cinci clase diferite care învață în aceeași sală, sub îndrumarea unui singur cadru didactic.
În cazul lui Antonio, în aceeași clasă învață elevi din toate nivelurile de învățământ primar, de la clasa pregătitoare până la clasa a patra. Învățătoarea trebuie astfel să se împartă constant între clase, materii și copiii cu nevoi diferite și să organizeze fiecare oră în așa fel încât elevii să poată ține pasul cu materia. Este o misiune grea, atât pentru cadrul didactic, cât și pentru copiii care trebuie să-și păstreze atenția și concentrarea pe materia lor, indiferent de ce se întâmplă în restul sălii de clasă. Copiii din învățământul simultan sunt evaluați ulterior la fel ca cei din învățământul normal, programa și cerințele fiind aceleași.
În ciuda acestor provocări, Antonio este un elev conștiincios. Se descurcă bine și la limba română, și la matematică, chiar dacă cea din urmă îi place mai puțin. Este pasionat de cărți și citește ce prinde în mână, dar la fel de mult îi place și fotbalul. Și-ar dori mult să devină fotbalist când va fi mare, iar pentru asta se antrenează zi de zi împreună cu prietenul lui cel mai bun, Ionuț.
Însă până la viața de adult și la posibilitatea de a alege o meserie este cale lungă. Antonio provine dintr-o familie monoparentală, căci tatăl a plecat, iar mama a rămas singură cu cei doi copii. Sora mai mare, Maria, s-a confruntat încă de mică cu probleme de sănătate și a avut nevoie de intervenții medicale, lucru care îi îngreunează considerabil viața și posibilitatea de a ține pasul la școală. Mama nu muncește, căci se ocupă de casă și copii, așadar se întrețin din cele două alocații și ajutorul social. Se ajung cu greu, dar reușesc să se descurce de pe-o zi pe alta.
Școala din sat a intrat în urmă cu câteva luni în programul Pâine și Mâine, prin intermediul căruia copiii primesc o masă caldă și două ore de ajutor la teme prin lecții remediale, iar mama povestește că le este un pic mai ușor de atunci. La fel spune și Antonio, a cărui zi preferată a devenit ziua de spaghete.
Totodată, în cadrul celor două ore remediale, cele cinci clase se împart sub îndrumarea a două cadre didactice. În acest fel, elevii primesc mai mult timp și atenție din partea învățătoarei și au șansa să recupereze noțiunile și informațiile pe care nu au reușit să le asimileze în timpul programului obișnuit.
Astfel de forme de ajutor sunt esențiale pentru copiii din medii și familii vulnerabile. Pentru ei, educația este singura șansă la un trai mai bun, la un viitor mai blând. Iar pentru a continua să le fim alături, avem nevoie de sprijinul tău, sprijin pe care îl poți oferi GRATUIT, în mai puțin de 1 minut, redirecționând 3,5% din impozitul pe venit. În cazul în care nu alegi să redirecționezi această sumă, ea ajunge în mod automat la stat.
Ajută-ne să le oferim copiilor de la sat o educație de calitate! Redirecționează GRATUIT 3,5% din impozitul pe venit, completând formularul aici: https://bit.ly/3CKNIrE
