Elena vrea să meargă la primul ei târg de Crăciun

Dragă om bun,

Numele meu este Elena și sunt elevă în clasa a XII-a. Mă pasionează mult Geografia, chiar am reușit să ajung la Olimpiada Națională și asta mă face destul de mândră. Mie îmi place Geografia pentru că, prin ea, reușesc să descopăr misterele naturii care mă înconjoară. Poate că de asta fac și des drumeții prin pădurile de lângă satul meu. 
Mă fascinează natura chiar și pe timp de iarnă. Nu mai avem zăpada din copilăria mea, însă e fascinant să vezi cum stejari, pomi, flori și tot ce răsare din pământ adorm. De Crăciun, la sat, este o magie pe care nu o găsești la oraș. Iar la oraș este o energie și explozie de luminițe pe care nu o găsești la sat.  

Bunicii mei, care au 78 și 84 de ani, îmi spun că, de sărbători, nu cadourile contează, ci să te bucuri de oamenii din jurul tău, să trăiești frumos. Ei au crescut săraci și asta i-a învățat să vadă bucuria în lucruri mai importante decât banii pe care îi cheltui pe cadouri sau pentru masa de Crăciun. Chiar și două portocale sub brad erau o bucurie pentru ei fiindcă în comunism se găseau foarte greu. Când erau mici, mergeau cu copiii din vecini la colindat și la săniuș. Se bulgăreau până nu-și mai simțeau mâinile și apoi le țineau ore întregi lipite de sobă. 
Vrei să le oferi adolescenților de la sate o experiență la care visează doar cu gândul? Donează AICI și oferă-le prima experiență de sărbători pe o ALTFEL de uliță: fie că este o excursie, o vizită la târgul de Crăciun sau la cinema.
Astăzi, pe ulițele satului, sunt puțini copii și tineri, iar omătul cu greu se depune pe pământul înghețat. Așa se face că din copilărie nu am avut cu cine să merg la colindat sau la săniuș. Acum, majoritatea prietenilor mei locuiesc la oraș. Sunt nevoiți dacă vor să studieze la liceu ori la facultate. Când se întorc în sat, vor să recupereze timpul petrecut departe de familiile lor. Rareori reușim să ne vedem în vacanța de iarnă. Sărbătorile mi le petrec mai mult în casă. Nu am ieșit niciodată din sat în vacanța de iarnă pentru a merge într-o excursie, dar îmi imaginez că ar fi frumos. În schimb, mă bucur că, la fiecare Crăciun, sora mea mai mare de la București vine să ne viziteze. Împreună împodobim bradul. Apoi, ne strângem la masa din bucătărie unde simțim deja mirosul de cozonac cald. Bunicul ne spune bancuri, iar sora mea ne povestește din viața ei de studentă. La ceas de seară, ne uităm la “Singur acasă” și alte filme de Crăciun. Suntem recunoscători că suntem sănătoși și că ne avem unii pe ceilalți. De acest Crăciun mi-ar plăcea să am parte și de alte bucurii. Mi-ar plăcea să merg împreună cu alți copii de vârsta mea la oraș. Poate într-un cinema să vedem un film de Crăciun sau la un târg de cadouri și luminițe. Sper ca și tu să te bucuri de cât mai multe experiențe frumoase de aceste sărbători.  

Cu drag, Elena, 17 ani, dintr-un sat din județul Vâlcea