Sondaj World Vision România printre parlamentari, de Ziua Copilului: Peste 6% din PIB pentru educație, susțin majoritatea legiuitorilor

București, 31 mai 2023. Dintre cei 145 de parlamentari care au răspuns sondajului World Vision România, realizat cu ocazia Zilei Copilului, 141 spun că educația ar trebui să primească între 6.2% și 6.9% din PIB. Alți trei parlamentari independenți s-au exprimat pentru circa 8% din PIB, iar un parlamentar spune că învățământul are nevoie de 4.5%. Cu alte cuvinte, aproape toți parlamentarii respondenți sunt în favoarea unui buget pentru educație care depășește 6%, adică procentul prevăzut în Legea educației naționale Nr. 1/2011 și care de 12 ani nu a fost niciodată respectat. În ultimii cinci ani, media PIB-ului pentru educație nu a depășit 3%, iar în anul 2023 educația a primit doar 2,1% din PIB, fiind una dintre cele mici alocări din istoria postdecembristă.  

World Vision România a realizat în perioada 5-25 mai 2023 sondajul “Prin ochii parlamentarilor: Copiii și legile care îi afectează”. Cercetarea a fost realizată cu respondenți parlamentari pentru a afla cum se poziționează aceștia vizavi de câteva teme intens dezbătute în societate, direct legate de educația și dreptul la participare al copiilor. 

Raportul infografiat poate fi regăsit aici: https://bit.ly/3WGnJqU

Toate partidele parlamentare au fost rugate să disemineze chestionarul realizat de fundație. Parlamentarilor nu li s-a cerut să-și dea numele, ci doar să numească partidul, grupul sau dacă este independent. Eșantionul este format din 71.5% bărbați și 28.5% femei, majoritatea cu vârste între 39 și 52 de ani. Distribuția respondenților în funcție de afiliera politică este după cum urmează: 69 de parlamentari PSD, 30 de parlamentari USR, 29 de parlamentari PNL, 11 parlamentari UDMR, 3 parlamentari independenți, 2 parlamentari AUR și 1 parlamentar de la minorități. În total, 145 de parlamentari au răspuns apelului World Vision România. 

*Disclaimer: această consultare nu reprezintă echivalentul unui studiu reprezentativ la nivelul întregului Parlament al României, ci este o reflecție a opiniilor celor 145 de parlamentari care au răspuns la sondajul fundației. 

Iată principalele 10 rezultate în urma analizării răspunsurilor parlamentarilor: 

  1. Majoritatea parlamentarilor cred că ar trebui alocat peste 6% din PIB pentru educație. 
  1. Mai mult de unu din doi parlamentari (54%) vor ca școala să permită primirea de contribuții financiare de la părinți, cei mai mulți prin stabilirea unei sume fixe per elev. 
  1. 93% dintre parlamentari consideră că un profesor care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 ar trebui mai apreciat față de unul care ridică un elev de la nota 8 la nota 10. 
  1. Trei sferturi dintre parlamentari (74%)  consideră că legislația trebuie să prevadă sancțiuni mai aspre pentru copiii ce manifestă comportamente agresive în școli. 
  1. Unu din șase parlamentari nu este de acord cu integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă. Dintre cei care sunt pro integrare, 6% nu ar fi de acord ca acești elevi cu CES să fie colegii de bancă ai copiilor lor. 
  1. Unu din cinci parlamentari (19%) nu crede că școala ar trebui să-l invețe pe un copil să folosească telefonul în scop educațional. Cu cât vârsta parlamentarului crește, cu atât dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală este mai ridicat. 
  1. O treime dintre parlamentari consideră că AI (Inteligența Artificială) va fi o amenințare pentru educația copiilor. 
  1. Unu din opt parlamentari nu este de acord cu ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor.  
  1. Unu din zece parlamentari spune că educația sexuală ar trebui învățată în școli chiar din intervalul 6-9 ani. 
  1. Unu din cinci parlamentari consideră despre copii că nu sunt capabili să-și exprime opinia cu privire la legile care îi vizează în mod direct și drept urmare nici nu trebuie consultați. 

Ce procente din PIB pentru educație propun parlamentarii

Întrebați ce procent din PIB cred că ar trebui alocat pentru finanțarea educației, toți parlamentarii afiliați unui partid au dat un procent mai mare decât cel prevăzut în actuala lege. Cu alte cuvinte, majoritatea parlamentarilor chestionați spun că este nevoie de peste 6% din PIB pentru educație. 

Distribuția răspunsurilor în funcție de afilierea politică: parlamentarii PSD consideră, în medie, că este nevoie de 6.93% din PIB pentru educație, PNL 6.23%, USR – 6.48%, UDMR – 6.85%, iar AUR – 6.75%. Parlamentarii independenți spun că este nevoie de 8% din PIB, iar un parlamentar se pronunță pentru 4.5%. 

Opinia parlamentarilor diferă față de realitatea politică

„În contextul grevei profesorilor care cer salarii mai mari și condiții mai bune de muncă, vedem o discrepanță între opiniile parlamentarilor și acțiunile Guvernului. Hotărârile de alocare ale fondurilor, precum și alte decizii fundamentale pentru educația copiilor, par să fie luate în afara Parlamentului. Asta ne arată o problemă profundă de reprezentare a voinței cetățenilor în cadrul acestei instituții. Protestele cadrelor didactice subliniază nu doar nevoia de creșteri salariale, dar și frustrarea întregii societăți față de o situație în care discursul politicienilor și realitatea politică sunt de multe ori evidente. 

În același timp este încurajator să vedem, cel puțin la nivel declarativ, că 93% dintre parlamentarii care au răspuns sondajului nostru apreciază mai mult eforturile unui profesor care ridică un copil cu rezultate sub medie, cel mai probabil dintr-o familie dezavantajată, față de cele ale unui profesor al cărui impact se vede la elevii cei mai buni. Pentru organizația World Vision România această cifră înseamnnă că există o deschidere din partea legiuitorilor pentru a crește nivelul de echitate în educație”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv al fundației World Vision România. 

54% dintre parlamentari sunt de acord ca școala să primească bani de la părinți 

Deși majoritatea parlamentarilor cer peste 6% din PIB pentru învățământ, 29% dintre parlamentari sunt de acord cu afirmația că școala ar trebui să stabilească o sumă standard per elev, în funcție de necesitățile clasei/unității de învățământ, pe care să o ceară de la părinți. Alți 25% spun că școala ar trebui să le permită părinților să contribuie financiar cât doresc pentru a acoperi nevoile clasei sau ale unității de învățământ unde învață copiii lor. Asta înseamnă că 54% dintre parlamentari sunt de acord ca școala să primească bani de la părinți: fie să contribuie cu ce sumă doresc, fie cu o sumă stabilită de unitatea de învățământ. 

Distribuția răspunsurilor, în funcție de afilierea politică, a parlamentarilor care spun că școala nu ar trebui să permită strângerea de fonduri de la părinți: 

  • PSD: 55%; 
  • PNL: 17%; 
  • USR: 59%; 
  • UDMR:18%; 
  • AUR:  100% (Ambii parlamentari); 
  • Independenți: doi dintre cei trei parlamentari care au răspuns chestionarului; 
  • Din rândul minorităților – de acord cu ideea că școala nu ar trebui să permită strângerea de fonduri de la părinți. 

Ce profesor este mai apreciat de către parlamentari 

În același chestionar, parlamentarii au fost puși să aleagă, din punctul lor de vedere, “care dintre cele două categorii de profesori ar trebui mai mult apreciată: cea de profesori care ridică un elev de la nota 4 la nota 7 sau cea care ridică un elev de la nota 8 la nota 10?”.   

La această întrebare, cu două opțiuni de răspuns, 93% dintre parlamentarii au afirmat că un profesor care ridică un elev de la 4 la 7 ar trebui mai degrabă apreciat. 

Opinia parlamentarilor despre integrarea copiilor cu CES  

Întrebați în ce măsură sunt de acord cu ideea că un copil cu CES (cerințe educaționale speciale) are nevoie să fie integrat în învățământul de masă, parlamentarii au răspuns după cum urmează: 

  • PSD: 4% total dezacord, 13% în mică măsură de acord, 37% în mare măsură de acord, 45% total de acord. 
  • PNL: 4% total dezacord, 14% în mică măsură de acord, 39% în mare măsură de acord, 43% total de acord. 
  • USR: 0% total dezacord, 0% în mică măsură de acord, 50% în mare măsură de acord, 50% total de acord. 
  • UDMR: 0% total dezacord, 27% în mică măsură de acord, 45% în mare măsură de acord, 27% total de acord. 
  • AUR: ambii parlamentari au răspuns că sunt în mică măsură de acord cu ideea că un copil cu CES are nevoie să fie integrat în învățământul de masă. 
  • Independenți: fiecare dintre cei trei parlamentari chestionați a avut o părere diferită, dar niciunul nu a spus că este în total dezacord. 
  • Din rândul minorităților – în mare măsură de acord. 

În urma analizării tuturor răspunsurilor, datele  arată că unu din șase parlamentari nu este de acord cu afirmația potrivit căreia elevii cu CES au nevoie să fie integrați în învățământul de masă.  

Poziționarea față de sancțiunile la adresa copiilor agresivi din școli 

Întrebați în ce măsură sunt de acord că legea trebuie să prevadă sancțiuni mai aspre în școli pentru copiii agresivi în scopul diminuării violenței din spațiul școlar, parlamentarii au răspuns după cum urmează: 

  • PSD: 6% total dezacord, 10% în mică măsură de acord, 46% în mare măsură de acord, 37% total de acord. 
  • PNL: 0% total dezacord, 34% în mică măsură de acord, 24% în mare măsură de acord, 41% total de acord. 
  • USR: 0% total dezacord, 43% în mică măsură de acord, 47% în mare măsură de acord, 10% total de acord. 
  • UDMR: 9% total dezacord, 9% în mică măsură de acord, 36% în mare măsură de acord, 45% total de acord. 
  • AUR: un parlamentar a răspuns total de acord, celălalt în mare măsură de acord. 
  • Parlamentarii independenți: 100% în mare măsură de acord. 
  • Din rândul minorităților – în mică măsură de acord. 

Din analiza tuturor răspunsurilor rezultă că trei sferturi dintre parlamentari (74%) vor să oprească violența în școli prin sancționarea mai aspră a copiilor. Din PSD, 84% sunt total de acord sau în mare măsură de acord cu sancționarea mai dură a elevilor, din UDMR 82% sunt de acord, din PNL 66%, iar din USR 57% sunt de acord. Parlamentarii AUR și cei independenți sunt cei mai vehemenți în favoarea sancțiunilor mai dure în școli pentru copiii ce manifestă comportamente agresive.  

Folosirea telefonului de către copii în scop educațional 

Întrebați  în ce măsură sunt de acord că școala ar TREBUI să-I învețe pe un copil să folosească telefonul mobil în scopuri educaționale, parlamentarii au răspuns după cum urmează: 

  • PSD: 1% total dezacord, 27% în mică măsură de acord, 36% în mare măsură de acord, 36% total de acord. 
  • PNL: 0% total dezacord, 7% în mică măsură de acord, 48% în mare măsură de acord, 45% total de acord. 
  • USR: 0% total dezacord, 13% în mică măsură de acord, 40% în mare măsură de acord, 47% total de acord. 
  • UDMR: 9% total dezacord, 18% în mică măsură de acord, 18% în mare măsură de acord, 55% total de acord. 
  • AUR: un parlamentar a răspuns total de acord, celălalt în mare măsură de acord. 
  • Parlamentarii independenți: 100% în mare măsură de acord. 
  • Din rândul minorităților – în mare măsură de acord. 

Partidul cu cei mai mulți parlamentari care susțin că școala ar trebui să-l învețe pe un copil cum să folosească telefonul mobil în scopuri educaționale este PNL (93%), urmat de USR (87%), UDMR (73%) și PSD (72%).  

Unul din cinci parlamentari (19%) nu crede că școala ar trebui să-l invețe pe un copil să folosească telefonul în scopuri educaționale. De observat este și că dezacordul pentru utilizarea telefonului în școală crește odată cu înaintarea în vârstă. Cu alte cuvinte, dacă cei care au o medie de vârstă în jur 47 de ani sunt de acord, cei care au aproximativ 52 de ani sunt în total dezacord. 

Încrederea pe care parlamentarii o au în școală

Pe de altă parte, nivelul de încredere pe care parlamentarii îl au în școală pentru a-i învăța pe copii să folosească telefoanele în scopuri educaționale este mai scăzut. Concret, la întrebarea “În ce măsură sunteți de acord că școala ARE CAPACITATEA de a-l învăța pe copil să folosească telefonul mobil în scopuri educaționale?”, jumătate dintre parlamentari sunt în mare măsură de acord sau total de acord.  

Dintre parlamentarii PSD, 57% sunt de acord, de la PNL – 55%, UDMR – 45%, iar de la USR 27%. Cei doi parlamentari AUR au răspuns că sunt în mare măsură de acord, respectiv total de acord că școala îl poate învăța pe un copil să folosească telefonul în scopuri educaționale. Parlamentarii independenți au avut păreri împărțite, iar de la minorități total dezacord că școala are capacitatea de a-l învăța pe copil să-și dezvolte o astfel de abilitate. 

Despre capacitatea unui copil de-a fi implicat în elaborarea legilor  

Întrebați dacă au inițiat/votat/adus un amendament sau au contribuit în orice alt fel la o lege care vizează direct copiii, 91% au răspuns afirmativ. Pe de altă parte, 22% (puțin peste unu din cinci), spun că nu au consultat nici măcar un copil înainte de a veni oficial cu o inițiativă legislativă. 

Întrebați în ce măsură consideră că un copil este capabil să-și exprime opinia cu privire la un proiect de lege care îl vizează în mod direct, 14% au răspuns total de acord, 59% au spus că sunt în mare măsură de acord, 26% în mică măsură de acord, iar 1% au exprimat un total dezacord. 

Distribuția răspunsurilor în funcție de afilierea politică pentru întrebarea „În ce măsură sunteți de acord că un copil este capabil să-și exprime opinia cu privire la un proiect de lege care îl vizează în mod direct?”

  • PSD: 2% total dezacord, 28% în mică măsură de acord, 64% în mare măsură de acord, 6% total de acord. 
  • PNL: 4% total dezacord, 19% în mică măsură de acord, 63% în mare măsură de acord, 15% total de acord. 
  • USR: 0% total dezacord, 14% în mică măsură de acord, 55% în mare măsură de acord, 31% total de acord. 
  • UDMR: 0% total dezacord, 45% în mică măsură de acord, 45% în mare măsură de acord, 9% total de acord. 
  • AUR: Ambii parlamentari au răspuns că sunt în mică măsură de acord. 
  • Independenți: unul s-a declarat în mică măsură de acord, ceilalalți doi în mare măsură de acord. 
  • Din rândul minorităților – total de acord. 

Astfel, clasamentul partidelor care, declarativ, susțin că un copil este capabil să-și exprime opinia în legătură cu un proiect de lege care îl vizează în mod direct este: 86% – USR, 78% – PNL, 70% – PSD, 54% – UDMR. 

În același timp, unul din cinci parlamentari consideră că proiectele de lege pentru copii nu trebuie să aibă în vedere și opinia copiilor. 

Astfel, distribuția pe partide a parlamentarilor care au spus că sunt total de acord sau în mare măsură de acord cu afirmaţia „În ce măsură sunteți de acord că un copil TREBUIE să-și exprime opinia cu privire la un proiect de lege care îl vizează în mod direct?” arată după cum urmează: 80% USR, 79% PNL, 75% PSD, 55% UDMR, 0% AUR. 

Dreptul la participare este unul dintre cel mai puțin respectate de către decidenții din România. Din acest motiv, World Vision România solicită Parlamentului să constituie un Consiliu Consiliu Legislativ al Copiilor care să fie consultat de către parlamentarii care inițiază sau aduc amendamente unor legi ce le vizează drepturile în mod direct. De asemenea, fundația solicită desemnarea unui parlamentar care să fie responsabil de intermedierea relației cu  acest consiliu al copiilor. 

Câți parlamentari sunt de acord cu educația sexuală în școli

La întrebarea „În ce măsură sunteți de acord că școala trebuie să ofere copilului educație sexuală și pentru sănătatea reproducerii”, unul din opt parlamentari spune că nu este de acord. Totodată, mai mult de unu din doi parlamentari (56%) crede că educația sexuală pentru elevi ar trebui să înceapă între 10 și 13 ani, adică mai devreme decât prevede Legea nr. 191/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, conform căreia elevii pot beneficia la școală de programe de “educație pentru sănătate, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor” începând din clasa a VIII-a și dacă au acordul părinților.  

Peste o treime dintre parlamentari (35%) cred că educația sexuală ar trebui să înceapă între 14-18 ani. Aproape unu din zece (9%) spune că ar putea să se facă chiar din intervalul 6-9 ani. 

Distribuția răspunsurilor pe partide la ideea că școala ar trebui să ofere educație sexuală copiilor este după cum urmează: 

  • PSD: 3% total dezacord, 15% în mică măsură de acord, 45% în mare măsură de acord, 37% total de acord. 
  • PNL: 7% total dezacord, 4% în mică măsură de acord, 36% în mare măsură de acord, 54% total de acord. 
  • USR: 0% total dezacord, 0% în mică măsură de acord, 13% în mare măsură de acord, 87% total de acord. 
  • UDMR: 0% total dezacord, 9% în mică măsură de acord, 55% în mare măsură de acord, 36% total de acord. 
  • AUR: ambii parlamentari au răspuns că sunt în mare măsură de acord cu educația sexuală în școli. 
  • Parlamentarii independenți: unul este în mică măsură de acord, iar ceilalți doi sunt total de acord. 
  • Din rândul minorităților – total de acord. 

Sintetizând aceste date, rezultă că USR exprimă un acord de 100% pentru educația sexuală în școli. Urmează UDMR cu 91%, PNL –  89% și PSD 82% 

Cum văd parlamentarii integrarea inteligenței artificiale

O treime dintre parlamentarii chestionați consideră inteligența artificială ca fiind o amenințare la adresa educației copiilor. Întrebați care cred că va fi rolul inteligenței artificiale în educația unui copil, parlamentarii au răspuns:  

  • PSD  
  • Este o foarte mare amenințare – 12%;  
  •  Este mai degrabă o amenințare – 23%;  
  • Este mai degrabă un avantaj – 59%;  
  • Este un foarte mare avantaj – 6%.  
  • PNL  
  • Este o foarte mare amenințare – 14%;  
  •  Este mai degrabă o amenințare – 24%;  
  • Este mai degrabă un avantaj – 52%;  
  • Este un foarte mare avantaj – 10%. 
  • UDMR  
  • Este o foarte mare amenințare – 27%;  
  •  Este mai degrabă o amenințare – 9%;  
  • Este mai degrabă un avantaj – 64%;