Dragă Moș Crăciun,
Doamna învățătoare mi-a spus că tu locuiești tot într-un sat, ca noi. Doar că al tău e departe-departe, unde e multă zăpadă, ghețari, pinguini și urși albi. Mi-a spus că nu ai vecini, dar în schimb căsuța ta e plină de spiriduși care te ajută tot anul să faci jucării pentru copii.
Dragă moșule, să știi că și mie mi-ar plăcea să stau cu spiridușii tăi. Cu colegii de la școală nu prea mă înțeleg. Uneori mă cert cu ei, chiar dacă mie nu-mi place. La școală, fac tot posibilul să învăț bine. O întreb pe doamna ce nu înțeleg de pe tablă sau din manual, dar uneori tot îmi este greu. Și Lavinia, colega mea de bancă, e la fel ca mine. Cu ea mă înțeleg cel mai bine. Noi ne certăm, noi ne împăcăm.
Mie îmi place să merg la școală pe jos, că nu e așa departe. Pe uliță mă întâlnesc cu Lavinia și mergem împreună. Dar, câteodată, mă cam strâng adidașii la degete. Nici scaieții nu se mai lipesc așa bine, dar eu îi apăs cât de tare pot.
Mie cel mai mult îmi place la școală când decupăm hârtii colorate, desenăm și pictăm. Mie îmi place să fac peisaje cu mulți copaci și flori. Uneori mai pun și câte un fluturaș sau o rândunică.
De Crăciun, Moșule, mi-aș dori ca tati să poată sta acasă cu mine și cu mama și să ne jucăm toți trei. El este tot timpul plecat la muncă: la noi în sat sau în satele vecine, dacă la noi nu găsește nimic de lucru.
Și știi ce mi-aș dori mai dori? Una dintre jucăriile pe care le faci cu spiridușii tăi.
Nu trebuie să fie ceva greu. Știu că în sacul tău sunt muulte jucării. Dacă toate ar fi mari, nu ai mai putea să le aduci. Sania ta e mare, dar are doar câțiva reni.
Cu drag,
Maria, 7 ani, clasa I, dintr-un sat din Ialomița
