Propuneri pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar

Propuneri pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar. Răspunsul Ministerului Educației

București, 24 august 2022: Fundația World Vision  România a înaintat către Ministerul Educației propunerile finale pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar în contextul în care astăzi, 24 august, se încheie perioada dezbaterii publice lansată de instituție. Propunerile au fost transmise de fundație în urma consultării a peste 4.000 de cadre didactice, elevi și experți în educație. Ministerul Educației a transmis un răspuns referitor la propunerile fundației pe care îl redăm integral mai jos.

Câteva dintre cifrele rezultate în urma consultărilor realizate de fundație:

  • 7 din 10 profesori spun că examenele de admitere organizate de colegiile naționale vor duce la inechitate, iar 82% vor ca proba de specialitate de la Bacalaureat să rămână obligatorie;
  • 6 din 10 elevi  nu sunt de acord cu probă scrisă a Bacalaureatului care îi evaluează la limba română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și la științele socio-umane;

Propuneri pentru modificarea Proiectului Legii Învățământului Preuniversitar

Admiterea la liceu și finalizarea studiilor liceale

1) Eliminarea examenelor care pot fi realizate de către colegiile naționale pentru a-și face propria selecție a elevilor. Reamintim că, până la finalul clasei a XII-a, învățământul este gratuit și obligatoriu. În aceste condiții, considerăm că încurajarea a două sisteme paralele pentru admiterea la liceu este neconstituțională și discriminatorie. Susținem ca pentru admiterea la liceu să existe același sistem de evaluare pentru toți elevii. Mai exact, diferențierea nivelului de competențe de la finalul clasei a VIII-a să se facă prin construirea unor subiecte la Evaluarea Națională care să departajeze corect elevii.

2) Solicităm ca nu doar colegiile naționale să poată deveni unități-pilot de excelență, ci și alte unități de învățământ liceal. În activitatea noastră, de peste 30 de ani în liceele și școlile vulnerabile, am văzut mulți profesori dedicați, care reușesc să facă performanțe cu elevii lor, inclusiv să ajungă la olimpiade și alte concursuri. Credem că viziunea de la care ar trebui să pornim, ca societate, este că în orice liceu poate exista excelență, dacă profesorii și elevii primesc sprijinul moral și material necesar.

3) Proba care evaluează competențele, dezvoltate, la materia de specialitate a profilului studiat la liceu să rămână obligatorie la Bacalaureat. După cum se precizează în proiectul de lege la Art. 67(5): „Învăţământul liceal este centrat pe formarea competenţelor specifice, în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare, și pe consolidarea și diversificarea competenţelor-cheie.“ Întrucât, în cei patru ani de liceu, sistemul de învățământ își propune să formeze competențe specifice elevilor, considerăm necesară evaluarea acestora.

4) Susținem păstrarea unei probe separate la Limba Română, prin care să fie evaluate competențele de comunicare în conformitate cu nivelul vârstei și maturității absolventului de liceu, care să pună în prim plan dezvoltarea sa în viața socio-profesională, precum: capacitatea de-a înțelege noi idei și concepte, capacitatea de argumentare sau claritatea mesajului transmis.

Măsuri de sprijin pentru școlile și elevii dezavantajați

1) Reintroducerea burselor de studiu pentru liceenii cu medii peste 7 și venit lunar, per membru de familie, cel mult egal cu salariul minim net pe economie astfel încât fie încurajată performanța a cât mai multor elevi din mediile dezavantajate.

2) Toate bursele să fie date exclusiv de către Ministerul Educaţiei, printr-un fond de burse care vor fi acordate de la bugetul de stat. Suplimentarea burselor nu ar trebui lăsată la latitudinea autorităţilor publice locale. Argumentul care stă la baza acestei solicitări este acela că bugete autorităţilor publice locale diferă foarte mult (în funcţie de taxele şi impozitele colectate de la persoanele fizice sau private din comunitate), ceea ce ar putea crea discrepanțe majore între bursele pe care le primesc copiii. Astfel, în multe localități bursele ar putea crește semnificativ, iar în altele deloc, din lipsa fondurilor, ceea ce ar creşte inechitatea, afectând acces egal al copiilor la educaţie.

În plus, având în vedere feedback-ul elevilor, considerăm că Ministerul Educaţiei trebuie să ia în calcul creşterea cuantumului burselor. Doar 41% dintre elevii chestionați de organizație au afirmat despre cuantumul de burse, prevăzut în proiectul de lege, că este suficient pentru a încuraja performanțele tuturor elevilor. Bursa socială și profesională au cuantumul cel mai mic din proiect, de 300 de lei/lună, autoritățile locale având posibilitatea de a suplimenta aceste burse. 

3) În condițiile în care liceele profesionale nu vor mai putea cuprinde alte filiere precum cea teoretică sau vocațională, solicităm Ministerul Educației:

· Clarificarea mecanismelor prin care toți elevii, inclusiv cei de la sate sau din urbanul mic, vor avea acces la orice profil de liceu doresc să studieze;

· Stipularea în lege a faptului că toți elevii care au nevoi de mobilitate pentru a studia la liceu beneficiază gratuit, la cerere, de navetă și cazare la cămin;

· Să clarifice modul în care cadrele didactice, de la liceele profesionale unde anumite specializări vor fi desființate, se vor reintegra în sistemul de învățământ și în ce măsură consorțiile școlare pot fi implicate în rezolvarea acestei probleme.

4) Programele de învățare remedială și de „Școală după școală“ care se desfășoară în școlile dezavantajate să includă o masă caldă pe care copiii să o poată servi la școală sau în cantina unității de învățământ, cât și activități de educație non-formală. Reamintim că, în actualul proiect de lege, aceste programe sunt prevăzute în secțiuni diferite, nu și integrate împreună.

Combinarea celor trei componente (învățare remedială, masă caldă și educație non-formală) în programul World Vision România „Pâine și Mâine“, de care beneficiază 1.400 de copii din clasele I-IV din comunitățile cele mai vulnerabile de la sate au dat rezultate extrem de încurajatoare: 82% și-au îmbunătățit rezultatele la Matematică, iar 85% la Română.

5) În comunitățile dezavantajate, unde școlile solicită către Ministerul Educației și/sau autoritățile locale, să fie înființate mai multe posturi de consilieri și mediatori școlari care să aibă ca principală misiune prevenirea și combaterea abandonului școlar. Aceștia ar putea ajuta la procesul de identificare a nevoilor și soluțiilor pentru copiii care se află în risc de abandon.

6) Articolul 107 (4) din proiectul de lege să fie modificat astfel: „Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP, este suplimentat cu 25%.“

Organizarea activității școlare

1) În privința posibilității titularizării cadrelor didactice pe norme cu mai puțin de 18 ore și a procesului prin care un cadru didactic își începe cariera, având în vedere că părerile personalului didactic sunt polarizate, considerăm că Ministerul Educației ar trebui să aducă clarificări în privința implementării acestor măsuri.

2) Clarificarea rolului și a responsabilităților tehnice, financiare și administrative ale directorului administrativ, astfel încât acestea să fie complementare cu atribuțiile directorului și directorului adjunct. Această clarificare este solicitată de cadrele didactice din școlile consultate de World Vision România și este esențială pentru asigurarea impactului pozitiv al acestei funcții și evitarea suprapunerilor de rol. Tot legat de această funcție, solicităm:

  • să aibă în vedere competențe și experiență în managementul de proiecte, achiziții publice, cât și competențe financiar-contabile;
  • să fie inclusă și „elaborarea și managementul proiectelor cu finanțare publică sau privată” derulate de unitatea școlară sau în parteneriat cu ONG-uri, operatori economici și alte entități care pot susține școlile;
  • în funcție de numărul de elevi ai acestora.Propunerea este justificată prin nevoile variabile de resurse umane ale unităților de învățământ.

3) Construirea curriculumului disciplinei „Educație pentru viață“ astfel încât să cuprindă prioritar noțiuni și practici din domeniile care îi interesează cel mai mult pe elevi. La consultarea realizată de World Vision România cu peste 1000 de elevi, aceștia au prioritizat: educația financiară, educația pentru sănătate (inclusiv educația sexuală), educația pentru mediu și educația juridică.

4) Creșterea ponderii personalului didactic în consiliile de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar, astfel încât activitatea acestora să nu fie blocată de absența de la ședințele de consiliu a persoanelor care n-au ca principal obiect de activitate organizarea actului didactic. Această propunere este întemeiată pe recomandările cadrelor didactice și pe baza statutului acestora de specialiști în educația școlară.

Palatele copiilor

1) Solicităm ca toate cadrele didactice care activează în palatele și cluburile copiilor să-și poată păstra statutul profesional prevăzut de legislația în vigoare, inclusiv aceleași drepturi de salarizare, ca până în prezent.

2) Solicităm ca în lege să fie clarificată posibilitatea realizării de parteneriate între unitățile de învățământ preuniversitar și palatele/cluburile copiilor pentru desfășurarea de activități de educație non-formală pentru elevi.

Propuneri de modificări la nivel instituțional central

1) Toate funcțiile de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Inspecție Școlară și Asigurarea Calității (ANISAC) să fie ocupate prin concurs. World Vision România consideră că responsabilii pentru evaluarea externă a calității educației ar trebui să aibă un grad cât mai mare de independență pentru ca societatea să aibă o oglindă reală asupra calității educației.

2) Propunem ca nouă atribuție a Ministerului Educației (Art. 94): „organizează consultări directe, extinse, periodice sau specifice ale cadrelor didactice, elevilor și părinților, prin chestionare, interviuri, dezbateri, inclusiv prin colaborarea cu organizațiile societății civile, în pregătirea actelor normative și a politicilor publice în domeniul educației.”  Mai bine de 80% dintre cadrele didactice și elevii consultați de organizație își doresc să fie consultați referitor la deciziile din domeniul educației.

3) Reanalizarea și diminuarea modificărilor la nivel de arhitectură instituțională. Atragem atenția că desființarea unor instituții trebuie să se facă în baza unor analize de sistem solide. Altfel, modificările majore de arhitectură instituțională riscă să bulverseze elevii și cadrele didactice în următorii ani, dar și să creeze probleme juridice și de funcționare în învățământ.

Răspunsul Ministerului Educației la propunerile transmise de World Vision România referitoare la Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar

Declarație ministrul Educației Sorin-Mihai Cîmpeanu: „Ministerul Educației apreciază colaborarea constantă cu World Vision România, în special în domeniul echității și egalității de șanse. Apreciem în egală măsură  și deschiderea de a lua parte la consultarea publică cu privire la Proiectul Legii Învățământului Preuniversitar. Considerăm că, în mare parte, propunerile înaintate de World Vision Romania sunt fundamentate și motivate din perspectiva principiului egalității de șanse, principiu fundamental în elaborarea proiectului Legii Educației. De asemenea, apreciem faptul că propunerile World Vision sunt formulate în urma consultării unui număr semnificativ de cadre didactice, elevi și părinți.“

Declarație Radu Szekely, consilier al ministrului Educației: „Unele din propunerile înaintate de World Vision, ca de exemplu cele referitoare la admiterea elevillor la liceu sau la probele examenului de Bacalaureat, sunt deja discutate și unele chiar luate în considerare, fiind susținute de propuneri înaintate și de alte entități ale societății civile. Asigurarea șanselor la educație de calitate tuturor elevilor, garantarea șanselor elevilor de a-și atinge potențialul reprezintă deziderate cheie în deciziile ce stau la baza proiectului de lege, iar asigurarea unui parcurs educațional relevant pentru potențialul individual al fiecărui elev trebuie să devină o realitate a sistemului de învățământ.

Referitor la acordarea burselor, menționăm că prin proiectul de lege, decizia de acordare a burselor este descentralizată, transferată unităților de învățământ, care cunosc cel mai bine situația școlară a elevilor la un moment dat. Bursele nu vor mai fi acordate în baza unor criterii arbitrare care să nu țină cont de realitatea locală și vor fi, în acest fel, mai bine conectate la scopul lor, acela de a susține elevii, atât pe cei cu performanțe înalte, cât și pe cei vulnerabili, în procesul de educație și formare. Totuși, pentru corecta informare, trebuie specificat ca finanțarea burselor se face de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației, iar suplimentarea burselor din fondurile consiliilor locale întărește responsabilitatea administrațiilor locale față de educație și față de comunitatea locală pe care o deservește și creează pârghii de responsabilizare locală, întărind și relația părinților cu autoritățile locale.În ceea ce privește liceele profesionale, apreciem ca binevenite propunerile dumneavoastră cu referire la profilurile acestor licee și situația cadrelor didactice.

Ministerul Educației va asigura dreptul la educație de calitate pentru copiii vulnerabili, în rândul cărora îi includem și pe elevii din mediul rural. De aceea, susținem în continuare măsurile care se adresează elevilor în situații vulnerabile care au nevoie de sprijin suplimentar pentru reducerea inegalităților cu care acești elevi pornesc în educație. Măsurile de sprijin stipulate în proiectul de lege își propun reducerea părăsirii timpurii a școlii și a abandonului școlar, prin construirea unei rețele sociale de sprijin, de exemplu prin „Școala după școală”. Decizia de organizare a activităților prin „Școala după școală” îi aparține consiliului de administrație al unității de învățământ, este locală și urmărește nevoile de învățare și interesele imediate ale elevilor. De asemenea, proiectul de lege propune ca norma unui consilier școlar să fie de maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maxim 300 de preşcolari, o normă redusă față de situația prezentă.

Cu referire la finanțarea diferențiată, proiectul de lege propune următoarele „Costul standard per elev pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFIP, poate fi suplimentat cu 25%”. Avem în vedere propunerea dumneavoastră pentru acest articol.

În ceea ce privește disciplina „Educație pentru viață”, care în propunerea World Vision Romania cuprinde elemente de educație financiară, educația pentru sănătate care include și educația sexuală, educația pentru mediu și educația juridică, menționăm că aceste componente sunt avute în vedere pentru schimbările de ordin curricular, materializate prin planuri-cadru și programe școlare. De altfel, o parte dintre aceste componente sunt prezente și în curriculumul în vigoare, de exemplu, Educația socială pentru clasa a VII-a este Educație pentru cetățenie democratică, iar pentru clasa a VIII-a, Educație economico-financiară.

În sfârșit, deciziile de modificare a arhitecturii instituționale au la bază studii ale unor organizații naționale și internaționale (de exemplu OCDE sau Banca Mondială) și consultări în domeniu, majoritatea derulate în ultimii cinci ani în cadrul Proiectului România Educată. Regândirea rolului și a modalităților de interacțiune a diferitelor instituții subordonate Ministerului Educației are ca scop eficientizarea administrației, a inspecției școlare, a inspecției externe, asigurarea unei mai bune consilieri a cadrelor didactice, asigurarea unei formări continue de calitate. Propunerea de lege are în vedere o transformare fundamentală a proceselor din sistemul de educație, o transformare care să aducă învățământul românesc în secolul XXI și mult mai aproape de așteptările elevilor și de realitățile societății de azi. Pentru aceasta este nevoie de sisteme și instituții care să susțină transformarea, să nu ajungem în situația în care am încerca să modelăm transformarea pe niște tipare instituționale consolidate, a căror rezistență la schimbare ar fi de înțeles.“

Despre World Vision România

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra serviciilor dedicate copiilor, familiilor şi comunităţilor, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.

Despre Programul Active Citizens Fund România: Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.

Proiect derulat de Fundația World Vision România cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.