Anca este Engineering Manager la Adobe și una dintre voluntarele care le deschide liceenilor din programul „Vreau în clasa a 9-a” mintea către a-și urma sufletul în alegerea unei meserii sau profesii. Mai precis, Anca face cu elevii consiliere vocațională și este fericită că, astfel, poate contribui și ea în creionarea viitorului copiilor.
Să vedem cine e Anca și de ce face ea voluntariat:
Ce materii preferate aveai la liceu?
Fizica și Engleza.
Ce specializare ai avut în liceu?
Matematica-informatică.
Ce visai să te faci când vei fi mare?
Detectiv.
Care e super-puterea ta?
Faptul că îmi pasă.
De cât timp ești alături de elevii din VC9?
Cred că de aproximativ un an.
Ce impact crezi că are proiectul VC9 în viața copiilor? Dar în viața ta?
Îmi place să cred că acest proiect le oferă copiilor mai multe perspective, îi face să își puna întrebări și poate îi ajuta să treacă peste anumite momente mai dificile.
Și eu capăt o perspectiva diferita prin interacțiunea cu copii/adolescent: îmi aduc aminte de acea perioada din viață mea, și încerc să-mi imaginez prezentul cu ochii de atunci și descopăr lucruri la care nu m-aș fi gândit altfel.
Ce faci în timpul liber?
Mă plimb, citesc, ascult muzică.
Privind înapoi spre bacalaureat, ce gânduri, sentimente îți vin?
Emotii, entuziasm, curiozitate.
Cartea preferată?
Sunt mai multe. Cea mai recentă: „Recviem vesel pentru tata” de Radu Paraschivescu. În copilărie, îmi plăcea „Tom Sawyer” de Mark Twain.
Ce muzică asculți?
Cam orice gen: pop, rock, fado, latino, simfonică, reggae, uneori jazz.
Dacă ai putea merge oriunde acum, care ar fi destinația?
Undeva unde n-am mai fost.
Cum poți tu schimba lumea?
Cu câte puțin în fiecare zi, spunând „te rog” și “mulțumesc” 😊
Ce faci tu în proiect? Cum ajuți?
Mă întâlnesc o dată la 2 săptămâni cu un elev, pe care îl ajut pe partea de orientare în carieră. Discuțiile sunt variate și ne propunem să explorăm diverse teme, propuse de oricare dintre noi.
Persoana ta preferată?
Din fericire, sunt prea multe.
Care e cea mai importantă lecție învățată în ultimul an?
Că oamenii sunt diferiți și au nevoi diferite.
Care consideri că sunt cele mai mari provocări pentru un elev de liceu de la sat?
Cred că sunt provocări atât la sat, cât și la oraș. La sat probabil copiii nu sunt expuși la un număr la fel de mare de experiențe educaționale, fiind mai greu accesibile. De asemenea, cred că timpul (sau lipsa lui) poate deveni o problemă, atunci când ei au și alte responsabilități în gospodărie, iar majoritatea fac naveta.
Ce le spui oamenilor care nu cred că educația e șansa unei vieți mai bune? Ai văzut schimbări în parcursul copiilor de când ești mentor în program?
Îi întreb: pe ce se bazează? Și cum definesc ei această „viață mai bună”. În general, e greu să convingi oamenii, e mai ușor să îi ajuți să se convingă singuri. Pe parcursul mentoratului progresul pe care l-am văzut a fost mai degrabă în modul lor de comunicare, deschiderea față de mentor, și faptul că am putut construi o relație de încredere.
De ce crezi tu că există acest program, Vreau în clasa a 9-a?
Pentru că există o nevoie reală de sprijin a acestor elevi, atât material, cât și moral.
Cum a fost copilăria ta?
Simplă și fericită. Sunt recunoscătoare că nu mi-a lipsit nimic esențial în copilărie.
Ce ai învățat de la copilul/copiii pe care îi mentorezi?
Am învățat să fiu curioasă despre mai multe domenii, nu doar cel în care activez. Chiar m-a inspirat, iar acum mă uit la mai multe documentare.
Interviul cu Anca face parte din seria #VoluntariatulMerită prin care îi punem în lumină pe oamenii care îi ajută pe bursierii din program să aibă rezultate remarcabile. Căci, din experiența noastră de peste 13 ani cu acest program, am realizat că educația nu e doar despre note, ci și despre încrederea în sine a elevului, armonia emoțională, abilități de socializare, tehnici de adaptare la mediul social. Iar voluntarii mentori ne ajută să avem o abordare integrată a educației și să putem spune când vedem cât de frumos cresc copiii: #AMeritat să investim în educație!
