În satul Aghireșu din jud. Cluj, școala se face, chiar și iarna, afară, pe deal

E luni dimineață, iar Ioana și David se pregătesc de școală. Tatăl îi ajută să se îmbrace și să-și pregătească toate materialele, în timp ce mama le pregătește micul dejun. Fiecare are camera lui, cu un laptop de pe care să se conecteze la orele online. Nu au lipsit deloc de la școală până acum, chiar dacă nu mai merg fizic.

Fiecare zi e motiv de bucurie, pentru că profesorii au reușit să se adapteze și ei înțeleg cam tot ce se predă. Acum, pentru că nu mai trebui să meargă la școală, au mai mult timp să se joace. Și-ar dori să își poată vedea din nou colegii, însă în ceea ce privește învățatul nu le displace că orele au loc online. Mereu răspund când sunt întrebați, iar profesorii au grijă ca ei să înțeleagă materia înainte de a-și face temele.

Mama lor e și ea învățătoare și îi mai ajută atunci când sunt lucruri neclare. Le-a fost destul de ușor să se adapteze la noile condiții, ba chiar uneori sunt de părere că parcă e mai bine așa.

La câteva sute de metri distanță, pe ulița de lângă deal, povestea familiei Pajiștean e cu totul diferită. Din cei 5 copii, unul are câteva luni, alți 2 sunt la grădiniță, iar cei mai mari merg la școală, online. Însă conexiunea la internet este slabă și se face printr-un telefon cu abonament, pe Messenger. De multe ori semnalul nu e suficient de bun, iar Marius și Andreea trebuie să meargă pe pajiște, pe dealul din spatele casei, să se poată conecta cu profesorii. Marius e în clasa a V-a și are 11 materii. Andreea e în clasa a III-a, iar până acum era printre cei mai buni la învățătură.

Deși își dau silința să înțeleagă materia, este destul de complicat. Se conectează preț de câteva zeci de minute, dar nu pot scrie. Își notează doar în manual exercițiile pe care le au de făcut, iar seara le trimit profesorilor și învățătoarei la corectat. Tot pe Messenger.

Mama, Nadia, spune că cei mici nu rămân cu nimic, pentru că asta nu e școală. Nu pot interacționa, nu pot pune întrebări și le este foarte greu să țină pasul cu tot ce se predă. În timp ce alți copii avansează, ei rămân pe loc. Cu toate că mama își dă toată silința ca cei mici să nu simtă lipsurile, să aibă rechizite, haine și să poată învăța, faptul că acum școala s-a mutat online este o adevărată provocare.

Un singur venit, din partea tatălui, și acela instabil, nu le permite luxul de a avea un dispozitiv normal și infrastructură pentru internet. În condițiile în care tatăl lucrează cu ora prin sat, hrana și bunurile strict necesare sunt o prioritate. E de la sine înțeles faptul că atunci când școlile se vor redeschide, cei doi copii ai familie Pajiștean vor avea mari lipsuri și le va fi foarte greu să recupereze materia cu care au rămas în urmă.

Singurul lucru care i-ar putea ajuta sunt lecțiile remediale, care fac parte din programul Pâine și Mâine. Totodată, familia nu ar mai trebui să-și facă griji pentru masa de prânz a celor doi copii, pentru că Marius și Andreea ar putea beneficia de un prânz cald cu două feluri de mâncare în fiecare zi după ore.

Soluția aceasta vine ca răspuns la problema educației din mediul rural, care de multe ori e deficitară și face ca acei copii cu posibilități financiare reduse să nu poată merge mai departe. Tu îi poți ajuta să continue să învețe, prin susținerea programului Pâine și Mâine. Oferă-le o porție de bunătate, care constă într-un prânz cald și lecții remediale făcute cu ajutorul personalului didactic specializat.

Ajută-i să nu rămână în urmă și să poată visa în continuare la un viitor lipsit de griji. Alege porția de bunătate sau trimite 2 euro prin SMS la 8844 cu textul PAINE.