Lecția de voință cu Paula, fetița care la 13 ani e stâlpul familiei

Anamaria: Veşnicia s-a născut la sat, la fel și sărăcia
august 6, 2020
Cristina: „Am muncit pentru telefonul mobil trei luni, la magazinul din sat, știam că îmi trebuie la școală.”
august 13, 2020

Se spune că încercările cele mai grele cad doar pe umerii celor care le pot duce. La prima vedere, n-ai spune despre Paula că este tocmai puternică. Dimpotrivă, e slăbuță, firavă în aparență și ușor timidă în discuții. Ce o deosebește însă de ceilalți copii de vârsta ei este voința.

Paula este din Cojocna, județul Cluj, are 13 ani și s-a născut fără tibie la piciorul stâng. Poartă o proteză, care trebuie modificată periodic până la definitivarea creșterii oaselor. Nici asta nu ai avea de unde să știi despre ea, până nu îți povestește. Iar pe măsură ce afli mai multe, realizezi că niciodată aparențele n-au fost mai înșelătoare.

În căsuța cu o singură încăpere de pe deal, familia Paulei duce un trai liniștit, dar sărăcăcios. De-a lungul timpului, prin diverse programe și proiecte, World Vision România i-a ajutat să-și construiască un confort minim. Astfel, au reușit să își pună podele noi, o sobă, mobilă și un birou pentru copii. Dar li s-au oferit și rechizite sau bani pentru diverse proceduri medicale atât de necesare.

La fiecare vizită, ne surprind plăcut căldura și curățenia cu care suntem întâmpinați. Dar cel mai mult ne impresionează hotărârea Paulei de a-și lua în serios rolul de stâlp al familiei. Singurul care asigura un venit familiei era tatăl, care un picior amputat. Iar în urmă cu doi ani, a suferit un accident vascular cerebral în urma căruia prezintă periodic și episoade depresive. Mama e cea care trebuie să îl aline și să îl îngrijească. Asta înseamnă că responsabilitatea de a avea grijă de casă și de frățiorul de 7 ani îi revine de cele mai multe ori Paulei. Acum veniturile lor se reduc la alocațiile copiilor și pensia de boală a tatălui.

Pe Paula nu o auzi să se plângă de toate astea. Ea nu lipsește de la școală, deși e o provocare să coboare zilnic panta abruptă și neasfaltată până la drumul principal. Și se mai și implică în orice proiect extrașcolar sau activitate care îi poate deschide orizonturile.

În timpul pandemiei, și-a făcut lecțiile și a ținut legătura cu noi și cu dascălii prin telefon. A participat și la concursul nostru de fotografie din 2018, „Lucruri care mă inspiră”, fiindcă a vrut să învețe mai mult despre fotografie și pentru că îi place să-și facă selfie-uri. Are și de ce, are un zâmbet minunat și în ochii ei se citește optimismul.

Dar pentru ca povara bolii și a sărăciei să nu o doboare nici de-acum încolo, Paula are nevoie de susținerea noastră. Din toamnă, atât ea cât, cât și fratele mai mic vor începe din nou școala, iar cursurile online par cea mai sigură opțiune în condițiile în care pericolul infectării cu COVID-19 persistă.

Lecțiile și temele făcute pe telefon nu reprezintă tocmai definiția accesului la educație de calitate, de aceea noi o ajutăm pe Paula și pe alți 6600 de copii din comunitățile vulnerabile în care activăm să aibă acces la educație cu ajutorul tehnologiei.

Fii alături de #EroiNestiuti și donează 4 euro/lună pentru educație, prin SMS la 8864 cu textul SPERANTA, pentru ca mii de copii să continue să învețe!

Donează