Dragoș, un prieten vechi de-al copiilor, din calitatea sa de donator, a vrut să aibă un impact dublu în viața liceenilor din programul „Vreau în clasa a 9-a”, așa că de peste un an este și voluntar-meditator pentru materiile de bacalaureat.
Ce materii preferate aveai la liceu?
Limba și literatura română, istorie, matematică.
Ce specializare ai avut în liceu?
Matematică – informatică.
Ce visai să te faci când vei fi mare?
În copilărie visam să mă fac macaragiu, iar în adolescență visam să mă fac critic de teatru.
Care e super-puterea ta?
Răbdarea.
De cât timp ești alături de elevii din VC9?
Ca donator din 2016, ca voluntar din aprilie 2020
Ce impact crezi că are proiectul VC9 în viața copiilor? Dar în viața ta?
Proiectul VC9 vine în întâmpinarea nevoilor copiilor, oferind diverse ajutoare în de procesul de învățare. Pe mine în schimb m-a făcut să îmi redescopăr pasiunea pentru educație.
Ce faci în timpul liber?
Călătoresc, socializez cu prietenii și familia.
Privind înapoi spre bacalaureat, ce gânduri, sentimente îți vin?
Emoție, curiozitate, bucurie.
Cartea preferată?
„Un singur cer deasupra lor” scrisă de Ruxandra Cesereanu.
Ce muzică asculți?
Ascult muzică variată, nu am un stil sau un artist favorit. În momentul acesta ascult Ibrahim Ferrer iar dintre artiștii români îl ascultam cu drag zilele trecute pe Alexandru Andrieș.
Dacă ai putea merge oriunde acum, care ar fi destinația?
Aș merge înapoi în timp, la casa bunicilor unde am copilărit, într-un sat din Argeș.
Cum poți tu schimba lumea?
E greu să poți schimba singur lumea dacă nu ești o persoană publică. Dar poți schimba lumea împreună cu un grup de oameni care au aspirații și idealuri asemănătoare cu ale tale.
Ce faci tu în proiect? Cum ajuți?
Am lucrat cu elevi de clasa a XII-a, ne-am pregătit împreună pentru BAC.
Persoana ta preferată?
Soția mea.
Care e cea mai importantă lecție învățată în ultimul an?
Că există și lucruri bune ce pot ieși dintr-o situație de criză.
Care consideri că sunt cele mai mari provocări pentru un elev de liceu de la sat?
Accesul la un standard de educație similar cu cel oferit la oraș și lipsa resurselor adecvate învățare (spre exemplu lipsa dispozitivelor electronice sau a unei conexiuni de Internet care să faciliteze învățarea online).
Ce le spui oamenilor care nu cred că educația e șansa unei vieți mai bune?
Le-aș arăta exemple de peste tot din lume (exemple ca William Kamkwamba, Sorina Săcărin, Sonia Isztojka sau Diana Trujillo) unde educația a fost principalul motiv care a făcut diferența între un viitor sumbru și unul de succes.
Ai văzut schimbări în parcursul copiilor de când ești mentor/meditator în program?
Da, am văzut mute schimbări în parcursul copiilor cu care am lucrat în programul VC9, cea mai importantă fiind creșterea încrederi în sine.
De ce crezi tu că există acest program, Vreau în clasa a 9-a?
Pentru că deseori societatea în care trăim eșuează să ofere tinerilor un mediu propice învățării.
Cum a fost copilăria ta?
A fost o copilărie frumoasă, am crescut la țară, departe de zgomotul orașului.
Ce ai învățat de la copiii pe care îi mentorezi?
Am învățat să zâmbesc și atunci când am avut o zi grea. Am învățat că inteligența este o abilitate flexibilă și care se poate dezvolta prin efortul depus pe parcursul procesului de învățare. Mai mult decât atât, am învățat că putem să inversăm rolurile, că nu există un o ierarhie clară când vorbim de învățare și că elevii pot deveni la rândul lor tutori.
Interviul cu Dragoș face parte din seria #VoluntariatulMerită prin care îi punem în lumină pe oamenii care îi ajută pe bursierii din program să aibă rezultate remarcabile. Căci, din experiența noastră de peste 13 ani cu acest program, am realizat că educația nu e doar despre note, ci și despre încrederea în sine a elevului, armonia emoțională, abilități de socializare, tehnici de adaptare la mediul social. Iar voluntarii mentori ne ajută să avem o abordare integrată a educației și să putem spune când vedem cât de frumos cresc copiii: #AMeritat să investim în educație!
