Anamaria: Veşnicia s-a născut la sat, la fel și sărăcia

Sorina: Ne descurcăm singuri, suntem obișnuiți…
august 6, 2020
Lecția de voință cu Paula, fetița care la 13 ani e stâlpul familiei
august 6, 2020

Verde. Liniște. Natură. Asta te înconjoară când ajungi acasă la Anamaria, în satul Rogojel din județul Cluj. De sub nucul de lângă casă se vede departe de tot, peste munți și văi. Un peisaj frumos unde se adună familia la masă când termină de adunat fânul și de muls vacile.  Ca să ajungi acolo urci pe un drum pietruit, treci de o troiță bătută de soare și vânt, și lași în urmă școala, primăria, semnalul la telefon.

Nici nu e de mirare că Anamaria are suflet de artist. E în clasa a XI-a la Științe Sociale și îi place să picteze, să deseneze în creion și să citească. Părinții au o fermă cu 12 vaci, printre care își petrece și Anamaria vacanțele. În timpul stării de urgență, după ce școala și internatul s-au închis, s-a apucat de zugrăvit ca să-i mai treacă plictiseala. E singurul defect pe care îl găsește la viața ei de la țară. În vârful dealului a crescut înconjurată de vorbele bune ale mamei, de zâmbete și de natură. Dar îi lipsește socializarea.

„Am învățat că trebuie să ne bucurăm de lucrurile mărunte, iar părinții noștri se străduiau să nu observăm lipsurile. Până acum câțiva ani nu am avut nevoie așa mare de tehnologie, dar odată cu adolescența mi-am dorit și eu un telefon, ca toți colegii, iar de atunci simt lipsa semnalului, simt nevoia de a socializa mai mult și când sunt acasă, la țară.”, spune Anamaria, care mai are trei frați, doi dintre ei tot de vârstă școlară: un frate de 14 ani și o soră de 9 ani.

Nevoia de socializare s-a transformat în necesitate în ultimele luni. Ca să poată face ore online a stat mai mult pe la bunica ei, pe celălalt deal, unde are semnal mai bun la telefon. Iar pe lângă lecțiile ei, a încercat să suplinească și rolul de învățătoare pentru sora mai mică.

„Cu învățatul m-am descurcat mai greu, în lipsa semnalului. Nu am putut să fiu prezentă tot timpul la ore. Sora mea are 9 ani, nu a făcut nicio oră online, doar lecțiile pe care le face cu mine sau mama.”, povestește Anamaria. Dar asta nu îi limitează curiozitatea și dorința de a învăța mai multe. Drept dovadă, cu tableta împrumutată de World Vision și o cartelă cu date mobile, Anamaria a acceptat provocarea de a participa la tabăra noastră de dezvoltare personală. Tabăra a fost organizată în parteneriat cu Steelcase, exclusiv online. „Merg la bunica mea și tot fac cumva. Întâlnirea cu World Vision a fost o portiță spre dezvoltarea mea și mă ajută mult.”, crede Anamaria.

Pentru ea, raiul pe pământ are limitările lui și de aceea visează că își va face o carieră în MAI, la oraș. De acolo, va putea promova frumusețea satului natal și tradițiile locale, prin turism. Până atunci, știe că are mult de muncă și mai mult de învățat. „De educație ne ciocnim peste tot, dacă mergem la magazin avem nevoie de matematică, dacă mergem în alta țară și știm o limba străină, ne descurcăm mult mai bine și așa mai departe. Fără diploma de bacalaureat nu poți intra la o facultate, nu poți avea un loc de muncă apreciat, iar tinerii fermieri nu își pot face un proiect.”, e conștientă Anamaria. 

Susținem dreptul ei și al tuturor copiilor din mediul rural la educație și la un viitor mai bun.

Online sau fizic, prezența elevilor la ore nu trebuie să fie condiționată de mediul din care provin, de situația financiară ori de lipsa semnalului. E un drept al lor!

Anamaria este doar unul dintre cei 6600 de copiii din comunitățile vulnerabile în care activăm care nu au acces la educație cu ajutorul tehnologiei.  

Majoritatea copiilor din aceste comunități vulnerabile nu au acces la educație de calitate, indiferent de forma ei: online, offline sau un mix între acestea.

Fii alături de #EroiNestiuti și donează 4 euro/lună pentru educație, prin SMS la 8864 cu textul SPERANTA, pentru ca mii de copii să continue să învețe!

Donează