Ce faci cu hainele tale vechi? Le arunci la gunoi?

Apel pentru educaţie: În vacanţa de vară, World Vision România strânge fonduri pentru digitalizarea şi modernizarea şcolilor
iunie 23, 2020
Peste 14.000 de copii de la sate vor participa la școala de vară organizată de World Vision România
iunie 29, 2020

Obiectivul cercetării este de a descoperi în ce măsură sunt preocupați românii de poluarea mediului și dacă sunt conștienți de efectele negative ale industriei de confecții textile.

Perioada derulării studiului01.02.2020 – 14.02.2020
Nr. respondenți2232  
Metodologie   Metodologia folosită pentru culegerea datelor statistice este CAWI – Computer Assisted Web Interviewing, aplicată prin intermediul platformei online iVox Research – www.ivox.ro.   Chestionarul a fost pus la dispoziția eșantionului prin link unic de acces.Structura eșantionului   Eșantionul studiat reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, 18+ ani, mediul urban.   Rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare.

Concluziile studiului

Majoritatea românilor participanți la acest sondaj sunt preocupați de poluarea mediului(45,85%) și 39,83% sunt foarte preocupați de acest subiect.

În opinia celor mai mulți români sectoarele care poluează în cea mai mare măsură mediul înconjurător sunt: transporturile, industria chimică și producția de energie ( o medie de 55,98%). În schimb, industriile care, după părerea majorității, poluează mult mai puțin mediul sunt: industria confecțiilor (39,87%), zootehnia (46,39%) și agricultura (46,61%).

7 din 10 români consideră că două dintre cele mai mari efecte negative ale producției de îmbrăcăminte asupra mediului înconjurător sunt: poluarea apelor cu substanțe chimice și a solului cu deșeuri textile.

Peste jumătate dintre respondenți(52,09%) sunt de părere că maxim un sfert din materialele textile utilizate în prezent sunt reciclate.

Aproape trei sferturi (73,73%) din români reciclează deșeurile din gospodărie, iar printre cele mai reciclate tipuri de deșeuri se numără: plasticul (87,66%), hârtia și cartonul ( 84,92%), sticla (75,62%) și bateriile (67,29%).

1 din 2 români reciclează deșeuri textile iar principalul motiv a peste trei sferturi dintre aceștia este faptul că reciclarea reprezintă o soluție mult mai bună decât simpla aruncare a hainelor la gunoi. 60,17% sunt motivați și de un comportament etic față de mediu (60,17%)

86,87% din cei care nu reciclează deocamdată deșeuri textile (42,67%) ar fi interesați pe viitor să facă acest pas. Peste jumătate din cei 13,13% care nu ar fi interesați să recicleze pe viitor textile, își păstrează convingerea în ciuda informațiilor primite despre situația îngrijorătoare a producerii și reciclării de textile.

8 din 10 români nu obișnuiesc/nu reciclează materiale textile din cauza lipsei unor containere speciale pentru colectare selectivă, iar 5 din 10 nu au toate informațiile necesare despre locul și procesul prin care se poate realiza acest tip de reciclare.

Pentru a reduce cantitatea de deșeuri textile, cele mai bune soluții indicate de majoritatea românilor sunt: donarea hainelor vechi (80,11%),  reciclarea deșeurilor textile(74,23%) și recondiționarea hainelor uzate, pentru a putea fi purtate o perioadă mai îndelungată (52,72%).

7 din 10 respondenți ar cumpăra haine create din materiale reciclate pentru a proteja mediul, iar jumătate din respondenți ar fi dispuși să plătească mai mult pe hainele ecologice(50,47%).

Cea mai bună soluție, pentru a micșora efectele poluante ale deșeurilor textile, aleasă de majoritatea respondenților (28,2%) presupune existența unei metode ușoare de reciclare, precum colectarea selectivă în containere amplasate pe domeniul public.

Aproape jumătate dintre respondenți consideră că principalul responsabil care ar trebui să stimuleze cetățenii să recicleze materialele textile sunt primăriile(46,3%), iar un sfert consideră că guvernul ar trebui să fie responsabil pentru o astfel de acțiune.

Rezultatele studiului

Pe o scală de la 1 la 4, unde 1 înseamnă „foarte puțin” și 4 înseamnă „foarte mult”, alegeți în ce măsură vă preocupă poluarea mediului

Care dintre următoarele sectoare de activitate considerați că poluează mediul (bifați câte un răspuns pentru fiecare sector de activitate)

Care dintre următoarele efecte negative asupra mediului credeți că sunt provocate de producția de îmbrăcăminte? Bifați toate variantele pe care le cunoașteți

Pe o scală de la 1 la 4, unde 1 înseamnă „foarte puțin” și 4 înseamnă „foarte mult”, cum credeți că vă afectează activitatea industriei textile?

Ce proporție din materialele textile utilizate credeți că sunt reciclate în prezent?

Personal, dumneavoastră reciclați în prezent deșeuri din gospodărie?

Dacă reciclați deșeuri din gospodărie, ce tip de deșeuri reciclați? (Bifați toate variantele de răspuns care se potrivesc.)

Reciclați deșeuri textile?

Dacă reciclați deșeuri textile, care este motivul? (Bifați toate variantele care se potrivesc.)

Dacă nu reciclați în prezent deșeuri textile, ați fi interesat(ă) să reciclați?

Pentru a produce o singură pereche de blugi se folosesc 7.500 de litri de apă, cât consumă un om timp de șapte ani. Fibrele sintetice din haine au nevoie de 200 de ani pentru a se degrada în gropile de gunoi. Doar 15% din deșeurile textile sunt refolosite, deși 95% pot fi recondiționate sau reciclate. Având în vedere aceste afirmații, acum sunteți interesat să reciclați deșeuri textile?

Obs. Respondenții care au răspuns negativ la întrebarea anterioară.

Cu ce dificultate/dificultăți vă confruntați în a recicla deșeuri textile? (Bifați toate variantele de răspuns care se potrivesc.)

În fiecare secundă, un camion de haine vechi ajung la groapa de gunoi sau sunt arse, circa 92 de milioane de tone pe an. Care credeți că sunt cele mai bune soluții pentru a reduce cantitatea de deșeuri textile (bifați toate variantele de răspuns care se potrivesc)?

Ați cumpăra haine realizate din materiale reciclate, știind că astfel protejați mediul?

Atunci când aveți de ales între un produs obișnuit, dar mai ieftin, și unul ecologic, dar mai scump, pe care îl cumpărați (bifați o singură variantă)?

Care dintre următoarele măsuri considerați că este cea mai bună pentru a micșora efectele poluante ale deșeurilor textile? (Bifați un singur răspuns.)

Cine ar trebui să fie în primul rând responsabil de măsurile de stimulare a reciclării / recondiționării deșeurilor textile? (Bifați un singur răspuns.)

La nivel european se preconizează trecerea la o economie circulară, prin eliminarea deșeurilor și refolosirea continuă a resurselor naturale. Aceasta ar putea însemna, în prima fază, scumpirea hainelor. Ați fi dispus să plătiți mai mult pentru haine ecologice?

Structura socio-demografică a eșantionului studiat

Repartizarea pe sex a respondenților

Repartizarea pe mediu de reședință a respondenților

Repartizarea pe regiuni a respondenților

Repartizarea pe vârste a respondenților

Ultima școală absolvită până în momentul de față

Cunoașteți vreo limbă străină?

Venitul net personal

În momentul de față lucrezi undeva?

În ce sector este inclus locul tău de muncă?

Domeniul în care lucrezi         

Ce poziție ocupi?

Care este activitatea ta?

Obs.: Cei care nu lucrează în momentul de față

Donează