Cresterea calitatii educatiei are ca scop imbunatatirea rezultatelor scolare ale elevilor, un aport mai mare al scolii in orientarea copiilor catre o meserie potrivita cu aptitudinile lor, dar si in dezvoltarea abilitatilor sociale necesare in viata de zi cu zi. Aceasta este dorinta tuturor celor implicati, copii, parinti si profesori, dar care deocamdata, conform rezultatelor cercetarii de fata, este departe de realitate.
„Chiar daca legislatia prevede ca elevii si parintii sa fie consultati in procesul de acreditare a scolilor, acestia sunt de fapt cei mai putin vizibili in dezbaterile publice. Consecinta este ca multi dintre tineri devin victime ale esecului in educatie, cu ecouri profunde in propria viata dar si in cea a comunitatii. De aceea, Fundatia World Vision Romania si-a propus sa construiasca in comunitatile unde este prezenta premizele pentru un dialog mai constructiv intre elevi, parintii lor si reprezentantii scolilor. Speram ca astfel sa putem contribui la cresterea gradului de incredere şi satisfactie fata de scoala a tuturor celor implicaţi si la imbunatatirea rezultatelor copiilor. Acest studiu face parte dintr-un proiect mai amplu, de participare a membrilor comunitaţilor la un dialog sustinut pentru imbunatatirea calitatii serviciilor publice” a declarat Daniela Buzducea, Director de Advocacy al fundatiei World Vision Romania.
Studiul, realizat in perioada martie-august 2014, a evaluat perceptia copiilor si parintilor cu privire la calitatea educatiei in scoala romaneasca, in special in zona rurala. Au fost intervevati 3.586 de copii si parinti din 157 de unitati scolare din sase judete (Cluj, Dolj, Valcea, Ialomita, Vaslui si Suceava) – majoritatea covarsitoare functionand in comunitati dezavantajate – grupurile tinta fiind parintii copiilor din invatamantul primar si gimnazial, precum si elevii de gimnaziu.
Am pornit in acest demers de la aspectele care sunt prevazute in standardele pentru educatie si ne-am dorit sa documentam modul in care se desfasoara dialogul dintre scoala si copii impreuna cu familia lor si mai ales sa aflam cum vad elevii si parintii lor scoala in care invata. Rezultatele cercetarii sunt interesante si ofera chiar o imagine obiectiva asupra scolii, grupate pe trei paliere pentru care exemplificam mai jos cu cifre:
A. Activitatile de invatare, rezultatele obtinute si evaluarea lor;
• Desi peste 90{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre elevi afirma ca in scoala au cel putin unui laborator sau cabinet scolar, acestea nu sunt folosite nici macar la 10{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} din capacitate.
• Mai putin de o treime dintre elevi folosesc saptamanal mijloace audio si video; doar unul din doi elevi folosesc calculatorul si putin peste o treime dintre ei au acces la internet.
• Educatia este, inca, predominant definita ca transmitere de informatie – patru din cinci elevi sustin ca mai mult de jumatate din timpul unei ore de curs asculta explicatiile profesorilor.
• Copiii au probleme in aplicarea in viata de zi cu zi a ceea ce au invatat la scoala, chiar daca au primit explicatii complete si au inteles la ora.
• Evaluarea rezultatelor invatarii este centrata mai mult pe aspectele si continuturilor cognitive ale invatarii si mai putin pe cele comportamentale si atitudinale.
• Parintii nu sunt, intotdeauna, informati in privinta activitatii scolii.
B. Motivatia, implicarea personala si participarea beneficiarilor la viata scolii;
• Aproape jumatate dintre elevi si unul din trei parinti declara ca nu sunt consultati in stabilirea disciplinelor optionale.
• Marea majoritate a parintilor au contribuit la cumpararea unor auxiliare curriculare pe care le considera utile la clasa.
• Comunicarea cu personalul scolii este considerata, in general, buna si, la fel, sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale.
• Unul din cinci elevi si circa 15{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre parinti au semnalat reprezentantilor scolii aspecte negative legate de functionarea acesteia; Marea majoritate a elevilor (peste 93{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3}) si a parintilor (peste 88{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3}), declara ca nu au adresat scolii propuneri de imbunatatire. Peste 50{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre cei care au facut propuneri de imbunatatire (elevi sau parinti), sustin ca acestea au fost luate in considerare.
• In relatia cu scoala, parintii prefera actiunea individuala si nu cea colectiva.
• In plus, doi din trei elevi si patru din cinci parinti se adreseaza scolii pentru problemele personale ale copilului sau familiei astfel incat scoala este incarcata cu probleme care nu apartin misiunii acestei institutii – educatia.
C. Nivelul satisfactiei beneficiarilor si „starea de bine” a elevilor la scoala.
• Circa trei sferturi dintre elevi declara ca, in ultimul semestru, nu au stat de vorba niciodata cu un consilier scolar.
• Aproape unul din trei elevi recunoaste ca lipseste nemotivat de la scoala, cel mai des datorita unor probleme personale.
• Unul din zece copii lipseste pentru ca munceste in gospodarie iar 8{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre elevi pentru ca nu le place materia.
• Mai mult de jumatate dintre elevi nu considera temele pentru acasa relevante sau utile, iar zilnic un elev are in medie teme la cel putin 3 materii
• 35{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre copii si aproximativ acelasi procent de parinti nu isi pun problema continuarii studiilor la liceu. Acest procent de posibila parasire timpurie a scolii este dublu fata de media nationala.
• Desi climatul scolar este, in general, perceput ca pozitiv, scoala e orientata catre rezolvarea problemelor (aspecte negative sau probleme individuale ale elevilor si ale familiei) si mai putin pe imbunatatirea rezultatelor, crestere si dezvoltare
• Aproape 26{e6e731e9404c5d083b1872c109ac7c84e7968293d9454ba5a91529987a12e9c3} dintre elevi s-au simtit discriminati in scoala, dar cel mai adesea nu datorita etniei, a starii de sanatate sau a statutului social, ci mai degraba datorita etichetarii care apare in lipsa performantelor scolare, a unor comportamente reprobabile, etc.
• Se poate constata, in general, o neglijare a formarii competentelor cheie care influenteaza succesul personal, in favoarea disciplinelor „de examen”.
“Calitatea educatiei inseamna nu numai indepliniea unor standarde ci si indeplinirea asteptarilor beneficiarilor de educatie”, considera profesorul Serban Iosifescu, presedintele ARACIP unul dintre cei doi autori au studiului. “Ca urmare, elevii si parintii lor trebuie incurajati sa-si exprime nevoile, interesele si asteptarile, iar vocea lor trebuie ascultata si luata in considerare la elaborarea si implementarea politicilor publice in doemeniul educatiei. Mai mult decat atat, educatia trebuie adusa in prim planul dezbaterii publice, iar societatea civila, in special organizatiile neguvernamentale, trebuie sa se implice in acest proces, asigurand independenta si impartialitatea dialogului dintre cei care ofera servicii educationale si beneficiarii acestora.”
Rezultatele studiului au fost facute publice in cadrul unei dezbateri organizate miercuri, 26 noiembrie 2014, la Clubul Taranului Roman din Bucuresti. Au participat reprezentanti ai autoritatilor centrale, mediului academic, comunitatilor locale si ONG-urilor care sunt interesate de calitatea educatiei, presa. Momentul a fost un bun prilej de a se aduce din nou in atentia publicului rezultatele recentului studiu “Costul Investitiei Insuficiente in Educatie in Romania”, efectuat de UNICEF impreuna cu Ministerul Educatiei Nationale.
Raportul de cercetare privind calitatea educatiei in mediul rural se gaseste online la adresa: www.worldvision.ro/calitateaeducatiei.pdf
Demersurile Fundatiei World Vision Romania in ceea ce priveste educatia copiilor din mediul rural au inceput in urma cu peste 20 de ani si au inclus desfasurarea de proiecte educationale in peste 300 de comunitati din mediul rural.
World Vision Romania este o organizaţie non-guvernamentalǎ care desfǎşoarǎ programe de intervenţie umanitarǎ de urgenţǎ, dezvoltare şi advocacy. In Romania, World Vision şi-a inceput activitatea in anul 1990, lucrand in mod special cu copiii, familiile si comunitǎţile, in scopul depǎşirii situaţiilor de criza generate de saracie, lipsa de programe de dezvoltare sau lipsa serviciilor de baza la nivel local.
Din anul 1990 şi pana in prezent, World Vision Romania a desfaşurat circa 40 de proiecte in fiecare an, in ultimii 15 ani fiind activa prin programe de dezvoltare comunitara şi servicii sociale in urmǎtoarele judeţe ale ţǎrii: Constanţa, Cluj, Iaşi, Vaslui, Valcea, Dolj, Ialomiţa, Braşov şi Municipiul Bucureşti. Inspiraţi de valori creştine, lucram cu persoanele cele mai vulnerabile, indiferent de religie, rasǎ, etnie sau gen.
Contact: Anca Bejenaru – Manager Proiecte Speciale de Comunicare, World Vision Romania,
email: anca_bejenaru@wvi.org, tel: 0736 444 815
