Proiectele de educație desfășurate de echipa World Vision, precum „Vreau în clasa a noua” sunt complexe și cu un nivel ridicat de responsabilitate. Sunt proiecte de sprijin moral, de dezvoltare personală, de echipă și prietenii.
Iar pentru un proiect de o asemenea importanță, cum este „Vreau în clasa a – 9 – a ”, care reușește să schimbe cursul viețile multor copii de la sate, este nevoie de un coordonator local care să fie mai mult decât o simplă persoană de legătură: o persoană care să înțeleagă problemele adolescenților de la sat, care să fie tot timpul disponibilă, care să nu se plictisească să pună întrebarea „ai învățat azi?”, care să aibă încredere în sine.
Dar cel mai important, este nevoie de o persoană care să organizeze ateliere despre cele mai dificile subiecte cărora și părinților le este greu să vorbească: bullying, schimbările prin care trece un adolescent, cum să îți alegi prietenii, cum să te adaptezi, cât de importantă este educația pentru viitor.
Și Nicoleta Popa, coordonator local pentru județele Iași și Vaslui al proiectului „Vreau în clasa a – 9 – a ”, reușește cu brio.
Pentru ea, bursierii din proiect sunt copiii ei. Recu. Știe cât este de important „să se țină de capul lor” să învețe.
„Sunt sate unde chiar este nevoie de noi. Dacă noi nu mergem, ce șanse au copiii aceia? Sunt sate unde atunci când plouă, drumurile sunt blocate și nu se mai poate ieși.”
Nu este un secret că județul Vaslui este, din păcate, fruntaș la toate indicatoarele de sărăcie și că accesul copiilor la educație este cel mai precar din țară. Într-un județ în care copiii trebuie să facă naveta și câte 60 km până la școală și înapoi acasă în fiecare zi, în care copiii trebuie să muncească apoi să își ajute familia, cum poate Nicoleta să îi facă pe copii să continue școala?
„Programul meu nu se încheie la ora 17.00. Eu țin legătura cu bursierii pe net, la telefon. Oricând îmi mai scriu să îmi mai ceară un sfat. Sau eu îi întreb dacă au făcut meditațiile, cei care fac meditații pentru bac. Iar pe ceilalți dacă și-au făcut temele. Sunt tot timpul disponibilă pentru ei pentru că au nevoie să știe că eu pot să le ofer un sfat oricând, la orice oră. Au nevoie să știe că există cineva căruia îi pasă de ei și că îi încurajează să meargă la școală. Asta este foarte important pentru mulți copii de la sat.”
Sprijinul moral sincer venit de la o persoană care a avut o viață similară cu ei și care acum a reușit este cel mai puternic imbold care îi ajută pe copii să învețe. Nicoleta se oferă pe ea exemplu. Venită dintr-un sat din județul Bacău, Nicoleta a trebuit să facă naveta zilnic până la liceu. Dar a știut că efortul acesta va da roade pentru viitorul ei. Așa a ajuns să studieze și să termine două facultăți și un master în comunicare și relații publice, probațiune și mediere, și pedagogie. Când a început masterul la Iași a aflat de World Vision.
„În primul an de master la Iași am aflat de World Vision și de o cercetare care se desfășura în județul Vaslui de la colegii mei deja implicați. Am auzit de la ei că merg în județul Vaslui, în satul Pungești și le-am zis că vreau și eu să merg. Eram dornică să aflu ce se întâmplă în zona aceea pentru că tot auzisem că e o zonă săracă unde este nevoie de intervenție.”
De atunci au trecut trei ani în care Nicoleta a fost alături de zeci de copii cu sfaturi, activități de dezvoltare personală, tabere și mii de mesaje. A trecut cu ei prin emoții de teze, examene și prin momente în care credea că poate face prea puțin. În fiecare an pleacă cei care termină liceul și intră în program elevi noi. Iar Nicoleta știe să îi apropie pe toți și să facă o echipă.
„Vreau să ajut cât mai multe generații de adolescenți pentru că se observă nevoia. Eu observ că ei au nevoie de îndrumare și că nu au nici o perspectivă. Mai ales când ei intră la liceu și este bariera asta între mediul rural și mediul urban, adaptarea la un nou mediu, un nou grup. Trebuie să fie îndrumați cum să își aleagă un grup de prieteni, cum să se adapteze cerințelor liceului, și cum să înceapă să se orienteze și spre ceea ce vor să facă mai departe. Vor fi mult mai pregătiți pentru examenul de bac dacă ei își dau seama din primul an de importanța studiului. Este important ca intervenția noastră să fie timpurie și să acționăm încă de la început.”
Pentru copiii care vor să meargă mai departe la liceu, tot timpul va fi piedica distanței și a navetei. În România, liceele sunt doar în mediul urban. Iar asta înseamnă că toți copiii de la sate trebuie să dea dovadă de multă motivație și să aibă mult sprijin ca să își continue studiile.
„Este important ca cineva să îi sprijine și nu cred că pun presiune pe bursieri când îi îndemn în fiecare zi să învețe. Mai ales cei care au dat bacul anul acesta! Chiar dacă par că sunt pisăloagă la un moment dat, după ei îmi scriu și îmi mulțumesc că m-am ținut de ei. Pentru că sunt mulți copiii care nu au sprijinul moral din partea familiei. Și noi trebuie să îi facem să aibă încredere în ei și să își dea seama cât este de importantă educația.”
Iar feedback-ul copiilor din program este ceea ce o motivează pe Nicoleta să continue ceea ce face. Mesajele lor îi demonstrează că sprijinul la timpul potrivit, activități de dezvoltare personală și lipsa grijei de mâine sunt elementele principale pentru a facilita un acces la educație cu succes.
„Mulțumesc pentru tot sprijinul acordat în toți acești ani, dumneavoastră cred că sunteți singura care ați avut încredere în potențialul meu și chiar sunt recunoscătoare! Sper că ne vom mai întâlni pentru că eu vă am în suflet mereu!”, mesaj de la Andreea pentru Nicoleta.
„Realizez acum cât de mult m-au ajutat toate activitățile din cadrul proiectului, am prins mai mult curaj, am căpătat mai multă încredere în mine. M-am gândit mereu la oamenii care m-au ajutat, la tine și la ceilalți oameni de la WV care doresc cu adevărat să scoată oameni mari la finalul proiectului. Doresc ca mai târziu să pot ajunge unde mi-am propus și să puteți spune cu mândrie: Și ea a fost în proiectul Vreau în clasa a noua.” mesaj de la Irina pentru Nicoleta.
Eroii trăiesc printre noi, ne înconjoară, deși nu-i cunoaștem. Ei nu își asumă merite și nu așteaptă recunoaștere. Nicoleta este un #ErouNestiut. Ajută-ne să-i facem cunoscută povestea! Distribuie această poveste!
World Vision. De 30 de ani în România. Continuăm să învățam.
