Satisfacția unui profesor este să își vadă elevii că reușesc mai departe în viață și că își continuă studiile. Iar pentru un profesor care predă la liceul din cel mai sărac oraș din România satisfacția este și mai mare.
Domnul profesor Matei Gabriel a fost profesor de fizică mulți ani la Liceul Tehnologic Nicolae Iorga din Negrești. Acum este directorul școlii și este implicat direct în mai multe proiecte desfășurate de World Vision pentru copiii din liceu.
Sunt multe zile în care domnul director rămâne până seara târziu să planifice bine activitățile de la școală și din cadrul proiectelor World Vision. Simte că are o datorie atât față de școală, cât și față de elevii lui.
„Motivația pentru ce fac este speranța că viitorul va fi un pic mai bun pentru cei pe care îi influențez, într-un fel sau altul.”
Nu a știut dintotdeauna că vrea să se facă profesor, dar acum este dedicat și perseverent în ceea ce privește soarta elevilor de la liceul din Negrești. Așa că, implică profesorii și elevii în tot mai multe activități organizate de World Vision. Educație remedială pentru elevii cu o performanță școlară scăzută, educație non-formală pentru dezvoltarea unor abilități de viață, activități de prevenirea abandonului școlar, dar și activități de dezvoltare profesională care sunt atât de importante pentru tinerii absolvenți.
„World Vision m-a făcut un pic mai conștient de ceea ce se întâmplă în jur, de situațiile pe care le au unii copii și de efortul pe care copiii îl fac pentru a se autodepăși. Mi-a deschis ochii în ceea ce privește voluntariatul și mai ales lucrul cu copiii care de prea multe ori sunt din medii dezavantajate. ”
După ce în copilărie și-a petrecut doar vacanțele la bunici, la sat, recunoaște că nu a înțeles foarte bine greutățile cu care se confruntau copiii de acolo.
„Țin minte că verii mei mergeau la muncile câmpului ajutându-și părinții, uneori ajutam și eu, dar nu cu același randament. Cred totuși că trăitul la țară te responsabilizează un pic mai mult, te înveți cu munca fizică și, dacă ești harnic, poți avea un avantaj consistent. Dar accesul la educație de calitate este redus și din acest punct de vedere pornești cu un handicap.”
Dar chiar dacă a făcut școala la oraș, s-a simțit tot timpul un pic altfel, în dezavantaj. Pentru că era catolic, în comunitate ortodoxă și pentru că era stângaci, lucru corectat de învățătoare – un elev discriminat pe mai multe fronturi. Iar condițiile de la școala nu difereau prea mult de cele de la sat: se porneau căldură și lumina doar atunci când nu se mai putea fără. Toate experiențele astea, l-au făcut pe domnul Matei să rămână în Negrești.
„Cred că fiecare are dreptul la o șansă, fiecare ar trebui să aibă condiții egale de trai și de educație.”
Cel mai mult îi place să lucreze cu tinerii pentru că se molipsește cu entuziasmul lor și, așa, are energie să meargă mai departe.
Eroii trăiesc printre noi, ne înconjoară, deși nu-i cunoaștem. Ei nu își asumă merite și nu așteaptă recunoaștere. Matei este un #ErouNestiut. Ajută-ne să-i facem cunoscută povestea! Distribuie această poveste!
World Vision. De 30 de ani în România. Continuăm să învățam.
