CONFERINŢĂ ONLINE Educaţia digitală asimptomatică, organizată de World Vision România şi Edupedu.ro marți, 23 martie 2021

World Vision România: „Liceele agricole, tăiate din lista priorităților educației. O decizie care anticipează că românii vor mânca din exporturi și în anii care vin”
martie 15, 2021

ÎNREGISTRARE

Principalele concluzii ale dezbaterii:

Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei a declarat:

  • Școlile vor rămâne deschise cel puțin până pe 1 aprilie. Examenul de Evaluare Națională pentru clasa a VIII-a se mută după Bacalaureat.
  • Biblioteca virtuală a făcut obiectul unei achiziții publice care a întâmpinat mai multe dificultăți din perspectivă juridică, atribuirea s-a putut încheia doar în urmă cu câteva zile, din păcate programul nu va fi implementat foarte repede, suntem în perioada de contractare, voi reveni cu un program de implementare.
  • Pentru noul an școlar avem în vedere un curriculum tranzitoriu știind faptul că la modificări de sub 25% este posibilă utilizarea manualelor pe care le avem, importanța profesorului este mai mare decât manualul, deci vom avea un an viitor tranzitoriu.
  • În universitățile românești, partea de digitalizare este un exemplu de bună practică pentru unitățile de învățământ preuniversitar, este o nevoie de o colaborare mai strânsă între universitar și preuniversitar.

Ligia Deca, consilier prezidențial pe educație a declarat:

  • Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată. În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere politică. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare.

Cred că merită păstrată baza de resurse educațională care s-au format și s-au redescoperit rapid, capacitatea dascălilor de adaptare la online, procesul educațional poate să arate diferit prin instrumentele digitale, trebuie păstrată debirocratizarea, merită păstrate platformele, cred că trebuie profitat de tot ce înseamnă sprijinul acordart de UE și la nivel național pentru școli – niveluri succesive de digitalizare care să țină cont de faptul că niciun copil nu trebuie să rămână în urmă. Fiecare școală are nevoie de un laborator, de o masă critică de profesori cu abilități digitale. Cred că deja câștigul este esențial.

Mircea Miclea, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeş – Bolyai a declarat:

  • Ce e de făcut de acum încolo: Ministerul Educaţiei Naţionale are rolul cheie de a stabili standardul ocupațional. E principalul angajator. Când ești și finanțator, și angajator, ai prima datorie – să stabilești ce-ți dorești să obții prin masteratul didactic.
  • Profilul de formare – cel puțin 3 categorii de competențe – 1. de a putea utiliza tehnologiile digitale. Acum au fost formați să utilizeze tehnologiile de bază, dar nu și pe cele specifice. 2. De a produce conținuturi digitale, multimedia. Un profesor foarte bun, dacă știe să realizeze, el creează conținut. Lecții multimedia făcute de cei mai buni profesori. Când avem la fiecare materie și clasă lecții multimedia model – profesorii la examen de grad ar putea să facă un conținut multimedia, în locul unui text anost. 3. Să învețe profesorii cum să facă hibridizarea. Viitorul nu aparține învățământului online, ci unei hibridizări. Cine va stabili acest hibrid? Profesorul. El e principalul actor capabil să stabilească pentru fiecare clasă sau elev.”
  • Propun ca universitățile să facă un efort financiar minimal să doteze cel puțin principalele amfiteatre cu tehnologie de înregistrări astfel încât să treacă din toamnă în dual teaching, să dea posibilitatea ca un curs să fie accesibil și studenților care nu pot ajunge în amfiteatru.
  • Nu cred că Ministerul educației trebuie să stabilească integral un curriculum, trebuie să pornească de la ce dorește de la absolvent viitorul angajator. Ministerul trebuie să stabilească standardele în raport cu care să se poziționeze universitățile.

Daniel David, rector, Universitatea Babeș – Bolyai, președinte Consiliul Național al Rectorilor, despre formarea profesorilor din universități și a celor din preuniversitar a declarat:

  • Dacă ieșim din pandemie și din starea de alertă simt că învățământul față în față nu permite să avem o regândire a cursurilor, spune președintele Consiliului Național al Rectorilor, Daniel David, la dezbaterea online “Educația digitală asimptomatică”, organizată de Edupedu.ro în parteneriat cu World Vision România. David a declarat că ar trebui modificate standardele de acreditare pentru cursuri, ca acestea să poată include componenta de digitalizare. Ministrul Sorin Cîmpeanu a explicat că standardele ARACIS ar putea fi modificate în perioada următoare.
  • Dacă nu era starea de urgență și veneam să spun, când am devenit rector, că vom începe online, mi s-ar fi spus că nu se poate. Dar oamenii au trecut peste noapte, sub presiunea pandemiei conținutul clasic în online, ceea ce nu se face. La UBB am schimbat pedagogia, am făcut cursuri pentru profesori, în octombrie am început într-o altă logică. A fost nevoie de o schimbare radicală de paradigmă.
  • E clar că aceste competențe digitale trebuie să facă obiectul unor cursuri specifice. La UBB există cursuri obligatorii în acest sens, există cursuri opționale. Dincolo de aceste specifice, întregul masterat trebuie să aibă o componentă de digitalizare, transversal. Sigur, într-o anumită măsură, unde folosește și unde merită să folosim acest lucru.
  • Frica mea: dacă nu producem schimbări legislative, în logica și legislația de acum, nu vom putea capitaliza pe online, dacă ieșim din pandemie. Legea nu permite să avem aceste regândire a cursurilor – intri în conflict cu regulile ARACIS și cu legislația.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România – Şcoala online pentru România offline a declarat:

  • Ce am pierdut în această perioadă: vorbind despre România rurală – știm că elevii noștri au pierdut în mare parte 25 de săptămâni de școală, în sensul că nu au avut acces la educație de calitate.
  • Elevii au pierdut materia, care trebuie recuperată, în condițiile în care România venea deja cu decalaje în educație. 1 din 10 profesori ne spun că elevii lor au pierdut până la 80% din materie – lucru foarte grav.
  • Dacă ne uităm cât de departe suntem acum de elevul educat digital și de educația digitală în adevăratul sens: conectarea și infrastuctura trebuie să stea la baza piramidei, însă este esenţial să trecem de la infrastructură la competențe de predare și pedagogie digitală.
  • Trebuie schimbată abordarea în formarea profesorilor – ei trebuie să creeze conținut digital.
  • Unul dintre modelele World Vision România cu Fundația Vodafone România – programul Școala din valiză. Îl începusem înainte de pandemie cu mult – încă din 2018. Ne demonstrează că educația digitală nu e doar despre pandemie, trebuie să fie o soluţie pe termen lung.

Angela Galeța, director executiv Fundația Vodafone, despre provocări întâmpinate în proiectul „Școala din valiză”:

„Proiectul presupune partea de terminale, cea de conectivitate. Însă dincolo de acestea, mai importante au fost alte trei componente:

  1. Platforma de e-learning – am găsit soluție de logare prin QR code;
  2. Dacă nu ai conținut digital pentru profesori și cu ajutorul lor, nu ai ce să faci cu o astfel de platformă – e în continuare o preocupare;
  3. Toată pregătirea profesorilor – predarea în online nu e aceeași ca la clasă – am avut profesori care s-au oferit să susțină webinarii pentru alți profesori.”

„Dincolo de tot ce înseamnă educația digitală, ar trebui să nu uităm de nevoile de bază existente în comunități. Proiectul se întâmplă în mediul rural – nu e suficient să dezvolți proiectul dacă nu te gândești și la comunitate. Apoi, trebuie să te gândești la implicare pe termen lung.”

„Copiii cu CES: e o lipsă majoră de resurse pentru profesioniștii cu acești copii. O soluție cu care vom veni în perioada următoare – o platformă digitală.”  

Maria Metz, deputy CEO, vicepreședinte, NTT DATA Romania, despre așteptările angajatorului din industria IT și tehnologie. Ce competențele necesare și proiecte educaționale dezvoltate?

„Ce s-a schimbat în așteptările angajatorilor în această perioadă e că avem o așteptare mai accentuată spre zona practică.”

„Împreună cu universitățile și la nivel de liceu, m-aș aștepta să deschidem puțin mai mult ușa experienței. Motive: unul are de-a face cu faptul că atitudinea față de muncă suferă un proces acut de transformare. Dacă vrem să venim cu ceva în sprijinul tinerii generații – să deschidem mai larg și mai timpuriu ușa experienței. Să contribuim la o repoziționare a atitudinii față de muncă, care în ultima perioadă s-a perimat.”

„În ultima perioadă, angajatorii se uită mai degrabă la experiența candidaților decât la școlile absolvite. Nu mă refer doar la experiență practică, ci evaluează atitudini, cât s-au implicat în proiecte sociale, voluntariat, muncă la nivel de liceu. O componentă specială este  internshipul în timpul universității.”

„Noi la NTT Data suntem o minisocietate – avem toate generațiile. Cred că generațiile tinere nu ne vor mai permite să ne întoarcem la ce a fost înainte de pandemie. Am observat că există în rândurile lor o preferință mai accentuată de a interacționa cu aplicații, nu neapărat cu oameni. Când interiorizăm, școala online sau hibrid devine obligatorie.”

„Poate sunt mai multe procese care pot fi automatizate. Poate chiar procesele prin care vor trece acum cadrele didactice vor fi online.”Create value for your futureWith NTT DATA Romania, you get the scale and delivery power of a top 10 IT services provider with the attention you would expect from a local company.ro.nttdata.com

Ionuț Stanimir, director marketing și comunicare, BCR  despre cum îi ajutăm pe tinerii antreprenori:

„Educația contribuie la dezvoltarea personală a omului, adică modul în care se crește pe sine, să fie un om împlinit cu aspirații și valori, care trăiește dincolo de jobul pe care îl are. Al doilea aspect important este că educăm pentru valori în societate, învățăm democrație, solidaritate fără de care în lumea de astăzi ne este greu să ne descurcăm.”

„De unii singuri nu vom reuși să ieșim din această criză, doar împreună vom reuși. Soluțiile de tehnologie contribuie în trei feluri: oferă instrumente, oferă context și date și informații. Canalul de feedback care ne spune dacă facem lucrurile bine sau nu, cam astea au fost soluțiile pe care le-am văzut în acceleratorul BCR-InnovX.”

„Aceste soluții gândite și produse în România nu pot funcționa dacă nu sunt și cumpărate în România. Este greșit ca aceste programe să funcționeze pe scheme de sponsorizări de la multinaționale, e bine că se întâmplă asta acum și că avem acest impuls, dar schema este foarte greșită pentru că trebuie să obișnuim societatea și administrația cu aspectul comercial, digitalizarea nu vine ca pomană, acești antreprenori pot avea o șansă în România atâta timp cât România vine cu o soluție. Este bine, dar în același timp este și greșit. În momentul acesta avem câteva chestii foarte bune care vor încuraja acest ecosistem, am pornit mai multe incubatoare și acceleratoare.”

„Trebuie să pornim o academie digitală pentru sectorul public din România, să treci neapărat prin această academie dacă vrei să ocupi un loc în administrația publică. Dacă nu facem asta, s-ar putea să avem probleme mult mai mari. Există soluții în România, ele trebuie încurajate, cumpărate pe sistem comercial, fără tehnologie și digitalizare vom deveni un muzeu etnografic unde lumea va veni să se plimbe cu căruța.”

„Noi educăm într-un model al statului comunist. Trebuie să ancorăm educația în clusterele de valoare locale. În al doilea rând cred că este bine să începem să derulăm olimpiade de antreprenoriat și digitalizare.”

Marilena Ionașcu, Education Manager Microsoft România  despre Programul „Școala Parteneră Microsoft”: 

„Cunosc îndeaproape cum se face acum educație în universitar și universitățile de top din România, la acest moment, folosesc tehnologia la un nivel cel puțin mediu. Sunt ca o companie cu 30-40.000 angajați transformați digital, universitățile au reușit într-un timp record să facă niște pași foarte mari, sunt înaintea multor companii private mari pentru că într-un fel au fost forțați.”

„Cred că e bine să vedem aceste exemple pozitive, asta este realitatea și mă bucur că am ajutat foarte mult printr-un parteneriat semnat din 2019 cu Consiliul Național al Rectorilor, am oferit niște condiții unice și foarte avantajoase. Multe universități erau deja în curs de implementare a digitalizării când a început pandemia.”

„Să nu uităm că deja noi trăim în era inteligenței artificiale și aș atrage atenția că alfabetizarea digitală înseamnă inteligență artificială, trebuie să includem aceste noțiuni în educația elevilor și studenților, asta este lumea în care trăim și vom trăi. Ei trebuie să fie conștienți în ceea ce privește inteligența artificială. Educația este un domeniu în care învățarea nu trebuie să înceteze.”

„Avem cursul EOS care îi pregătește pe profesori în pedagogie digitală, îi învață cum să își adapteze predarea la mediul digital.”

„Programul Școala Parteneră Microsoft este un proiect pilot, ne orientăm către cei care deja folosesc tehnologia în sistemul de predare, le cerem să aloce două persoane la nivel de școală responsabile pentru implementarea digitalizării și îi sprijinim cu un ghid despre cum să își adapteze metodele de predare. Se va implementa în următoarele 4 luni, iar școlile vor primi o certificare din partea Microsoft. Ne dorim ca tot mai multe școli să se adapteze digital. Acest program îl facem în parteneriat cu Ministerul Educației, avem în medie 2-3 școli pe județ selectate.”

„Avem o directoare de la o școală din Roșia Montană extraordinar de proactivă și ne-a impresionat pentru că de multe ori spunea <<Da, asta pot să fac și eu singură>>, apoi ne arăta cum implementa tehnologia. Sunt mulți alți profesori tot așa s-au implicat și în momentul în care au introdus blended learning, adică predare mult mai atractivă și individualizată și s-a văzut cum au scăzut absențele, cum elevii au luat note mai bune.”Pagina de pornire | Microsoft EducationOferim elevilor și studenților de azi mijloacele pentru a crea lumea de mâine. Găsiți resurse și tehnologii educaționale accesibile pentru școala, elevii și studenții dvs.www.microsoft.com

Dragoș Iliescu, psiholog, fondator BRIO.ro despre standardizarea testării elevilor în școala românească: 

„Testarea standardizată e singura care poate răspunde nevoilor de corectitudine.”

„Corectitudinea ține de precizia măsurării. Lipsa de eroare e fundamentală. Dacă orice testul nu măsoară cu foarte bună precizie, e probabil ca nota să nu fie reală. Orice copil trebuie să beneficieze de pe urma a ceea ce știe.”

„Știm că fidelitatea evaluărilor naționale pentru matematică e rezonabil de bună, dar la română e foarte mică. Asta ar trebui să ne îngrijoreze – e o problemă fundamentală societală.”

„Testarea standardizată rezolvă o problemă de utilitate – posibilitatea de a fi scalată și de a nu costa mult când o extinzi la un număr mare de oameni. Nu poate fi comparată cu nicio altă testare din acest punct de vedere.”

„În ceea ce înseamnă testările cu miză, testarea standardizată e necesară. E nevoie și la toate evaluările de sistem. Altfel extragi din sistem date slabe pentru a baza politici pe ele. Dacă datele sunt proaste, concluziile vor fi greșite.”

„Datele din testările standardizate nu pot fi luate, de exemplu, din evaluările naționale. Sunt bazate pe sisteme de măsurare antice. Sunt necomparabile, deci nu putem să știm dacă sunt echivalente ca nivel de dificultate.”

„În ultimii 20 de ani, în mod constant nivelul de dificultate a scăzut. E imperceptibilă de la an la an, dar față de ce era acum 30 de ani, e alt film. În Brio avem teste cu metrică comună. Am cules două serii de date în 2019 și în 2020. Media scorurilor la matematică e scăzută cu 6%. Am făcut analize pe decile, se îngroașă partea de populație cu performanță scăzută. Scăderea la copiii cu nivel bun e mai redusă decât la copiii cu performanțe modeste.”

„Când comparăm februarie 2020 cu februarie 2021, lucrurile sunt mai grave. Copiii buni nu scad teribil, dar copiii foarte slabi se aglomerează. Dacă 10% erau relativ slabi acum un an, după un an s-a mărit de două ori și jumătate numărul copiilor cu performanță modestă.”

„Școala digitală, cum se face acum în pandemie, are costuri pentru acești copii și are costuri pentru țară, pentru societate – ar trebui să ne îngrijorăm cu privire la impactul asupra forței de muncă.”

„Digitalizarea e grozavă dacă se face asistat și cu un plan în spate. Dar forțat, așa cum s-a întâmplat, costurile sunt teribile.”

„Studiu de caz – Brio Challenge, concurs de tip olimpiadă: avem un număr imens de copii excelent pregătiți; unii dintre ei sunt un talente nedescoperite și neutilizate, mulți din zona rurală; o incapacitate endemică de a urma instrucțiuni simple, lucrurile li se par opționale; șocul masiv – fraudă masivă (am detectat-o, dar au existat intenții de fraudă incredibile), încercată de elevi, dar, mai rău, de către părinți.”

„Digitalizarea testării ne ajută foarte mult, dar, ca digitalizarea în general, are numeroase riscuri. Furtul testelor e mai ușor azi decât a fost vreodată, e foarte greu să fii prins. Din păcate nu suntem foarte conștienți de asta.”

„În primul an de pandemie, e de la sine înțeles să fie scoase lucruri din programă. Nu mai e de înțeles să scoți lucruri din programă în al doilea an de pandemie. (…)”

„La Evaluarea Națională, oricât de jos ai lăsa nivelul, copiii aceia tot sunt în competiție între ei.” ​

Raluca Negulescu – Balaci, director executiv, UiPath Foundation despre sărăcia digitală din sistemul educațional din România și modele de intervenție pe termen lung:

„Am încheiat parteneriat pe termen lung cu Brio – instrument de evaluare a literației digitale. Conceptul de sărăcie digitală: România nu e specială în vreun fel. Pandemia a afectat educațional toate țările. Pierderea unui an de educație se traduce economic în 10 trilioane de dolari.”

„Avem cel mai mare număr de copii în risc de sărăcie la nivel UE. Asta nu înseamnă că sărăcia în general și sărăcia digitală ar trebui să ne oprească în a găsi soluții și să abordăm împreună provocările.”

„Sărăcia digitală pornește de la lipsa device-urilor, dar afectează întreg sistemul educațional – inclusiv acces la informații, se suprapune cu probleme existente deja în cazul mediilor defavorizate”

„Noi lucrăm în multe locuri din țară și cu parteneri locali. 2020 pentru noi: abordarea integrată privind accesul la educație pentru copii din familii vulnerabile e cea mai potrivită – să ne uităm la tot ecosistemul, inclusiv îmbrăcăminte, mâncare, device-uri, profesori și mediul de unde provin, capacitatea de reacție a autorităților locale. Cred că au fost două premise importante care ne-au permis să răspundem la criza produsă de pandemie: hub-urile educaționale din zonele rurale; pregătirea pe care am făcut-o cu părinții și profesorii din toate comunitățile, un program de “future readiness” – competențe digitale, program pregătit încă dinainte de pandemie. E un proiect pe care sperăm să îl facem open source la un moment dat.” 

Patricia Hînceanu – membră din Consiliul Consultativ al Elevilor World Vision România:

„Cheia este parteneriatul.”

„Vă rog să vă uitați cu precădere la copiii din mediul rural, care au rămas în urmă în această perioadă și au nevoie de instrumente tehnice. Digitalizarea nu e un moft, ci o necesitate acum. Nu trebuie să sacrificăm o generație întreagă de copii și generații care urmează. Toate eforturile făcute în pandemie trebuie să continue, altfel au fost făcute în zadar. Sunt copii care abia așteaptă să fie întrebați cum văd ei digitalizarea. Poate nu avem toate cunoștințele, dar avem idei și curajul de a le spune.”

***

Ultimul an a fost unul dificil nu doar din punct de vedere al sănătății, ci și al educației și al organizării unui cadru benefic pentru învățare. Pentru a construi o educație adaptată nevoilor actuale este esențial să ne întrebăm: ce se întâmplă cu educația digitală din septembrie, punem tabletele în dulap sau pe catedră?

Pe 23 martie, de la ora 15:00, va avea loc conferința online “Educația digitală asimptomatică”, organizată de Edupedu.ro și World Vision România, în cadrul căreia se va discuta despre cum putem trece de la educația digitală de criză la digitalizarea pe termen lung. Ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, împreună cu Ligia Deca, consilier prezidențial vor dezbate soarta digitalizării educației. Totodată, Daniel David, rector la Universitatea Babeș – Bolyai şi președinte Consiliul Național al Rectorilor și fostul ministru Mircea Miclea, psiholog, prof.univ.dr. la Universitatea Babeș – Bolyai vor dezbate formarea profesorilor pentru şcoala digitală, precum şi ce competenţe ar trebui să aibă elevii, pentru a fi pregătiți pentru meseriile viitorului.

Conferința va fi transmisă live de Edupedu.ro și de World Vision România, iar partenerii dezbaterii sunt Fundația Vodafone, Lidl, Microsoft Romania, NTT DATA Romania, Brio, BCR.

Ce ne propunere să aflăm: Pandemia trece, digitalizarea rămâne?

Anul reformelor – din 2022 ar trebui să avem o lege a educației care să aplice România Educată. Există o Strategie digitală în educație? Cum se integrează SmartEDU în România Educată și cum va putea fundamenta strategia proiectele din PNRR?

Ce se întâmplă cu tabletele și device-urile cumpărate de Ministerul Educației, de inspectorate, de primării sau din sponsorizări? Băgăm tabletele în dulap sau le așezăm pe catedră? Tabla digitală: scriem cu markerul pe ea sau o folosim ca tablă digitală?

Pedagogie: ce face profesorul să îl învețe cu adevărat pe copil într-o școală digitală? Ce înseamnă predare și testare în format digital? Clasic versus digital – pros and cons. Se poate standardiza testarea în România? Studiu de caz: Brio Challenge – date, concluzii?

Pentru ce job-uri ar trebui să se pregătească elevii care sunt acum la gimnaziu? Ce competențe ar trebui să aibă?

Ce proiecte de succes au existat în pandemie și cum pot deveni ele sustenabile și scalabile?

Agenda evenimentului

15:00 – 15:10 Deschidere eveniment: Raluca PANTAZI, publisher Edupedu.ro și Mihaela NABĂR, director executiv World Vision România

15:10 – 15:50 Dezbatere cu Sorin Mihai CÎMPEANU, ministrul educației și Ligia DECA, consilier prezidențial pe educație – Pe 11 martie s-a împlinit 1 an de la prima închidere a tuturor școlilor din România, în pandemie. Cum va arăta educația digitală în anul școlar 2021-2022? Va fi școala digitală “noul normal” după pandemie? Ce se întâmplă cu tehnologia cumpărată în această perioadă? 

15:50 – 16:30 Daniel DAVID, rector, Universitatea Babeș – Bolyai, președinte Consiliul Național al Rectorilor și Mircea MICLEA, psiholog, prof. univ. dr. Universitatea Babeș – Bolyai – Cum pregătim viitorii profesori, în universitate, prin masteratul didactic, pentru școala digitală? Ce înseamnă predare în format digital? Ce competențe ar trebui să aibă elevii, de-acum înainte?

16:30 – 16:40 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România – Şcoala online a apărut în România offline. Lecţiile învăţate în pandemie pentru copiii din satele noastre: ce au câştigat, ce au pierdut şi cum mergem mai departe? 

16:40 – 16:50 Angela GALEȚA, director, Fundația Vodafone România – Provocările educației digitale

16:50 – 17:00 Maria METZ, deputy CEO, vicepreședinte, NTT DATA Romania – Așteptările angajatorului din industria IT și tehnologie: competențele necesare și proiecte educaționale dezvoltate 

17:00 – 17:10 Ionuț STANIMIR, director marketing și comunicare, BCR – Educația digitală – cum ajută tinerii antreprenori accelerarea digitalizării din școli

17:10 – 17:20 Marilena IONAȘCU, Education Manager, Microsoft România  – Microsoft for education

17:20 – 17:30 Dragoș ILIESCU, psiholog, fondator BRIO – Se poate standardiza testarea elevilor în școala românească? Cât de eficientă este școala digitală? Ce trebuie menținut din experiența anului trecut? Studiu de caz: Brio Challenge

17:30 – 17:40 Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation – Sărăcia digitală din sistemul educațional din România; modele de intervenție pe termen lung

17:40 – 17:45 Concluzii

Cei care vor să participe activ la conferință se pot înscrie prin acest formular, ușor de completat, prin care participanții pot pune întrebări invitaților:

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSeebtTJDAcYE64KA4gSgpvpkapkfptN7ls8mk3-mKfTsMMqQQ/viewform

Nu ezitaţi să scrieţi întrebări şi în comentarii, LIVE, în ziua conferinţei.

Linkul evenimentului pe Facebook este aici: https://bit.ly/2Q9OSUY

Donează