Cele 58 de licee agricole care au beneficiat de expertiza franceză sunt cele incluse în programul de finanțare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), program care a fost lansat la începutul acestui an școlar și care își propune să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi spre învățământul agricol, pentru a asigura forță de muncă tânără în agricultură.

În Franța, învățământul agricol se află sub tutela Ministerului Agriculturii și include 807 instituții de învățământ, cu 138 363 de elevi înscriși, și cu o rată de promovabilitate de 87,2%. Mai multe detalii puteți regăsi aici.

În Franța, există o rețea franceză pentru colaborarea cu România, gestionată de Paul Menard, care federalizează acțiunile întreprinse în Franța de către unitățile de învățământ agricol. Scopul său este de a consilia și de a pune în contact actorii francezi care lucrează cu România. Rețeaua franceză acționează în beneficiul creării și dezvoltării unor parteneriate puternice și de durată, care să conducă la operațiuni ce vizează schimburile de cursanți sau /și personal tehnic implicat în formarea agricolă, în cadrul programelor de mobilitate colectivă sau individuală. De asemenea, rețeaua colectează și diseminează informații despre țară, precum date practice despre programele de mobilitate, despre funcționarea sistemelor de învățământ, date agricole etc., de la instituțiile membre. Totodată, rețeaua răspunde solicitărilor de colaborare din învățământul secundar sau superior din România, cum este cazul evenimentului desfășurat pe 7 și 8 octombrie la București.

„Rețeaua România” din Franța este constituită din instituții de formare agricolă din învățământul secundar, de exemplu licee agricole, din învățământul superior, precum școli de inginerie, și BTS și din domeniul formării continue pentru adulți, inclusiv ucenicii. Aproximativ 180 de unități agricole franceze au derulat deja un proiect sau o acțiune de cooperare cu România.

Această formare este rezultatul discuțiilor începute în cadrul unui schimb de experiență din Franța și continuate apoi cu Ambasada Franței în România și MADR, în cadrul parteneriatului strategic semnat între cele doi țări. În luna aprilie 2019, Fundația World Vision România a organizat, în cadrul programului „Mândru să fiu fermier”, o vizită de studiere a învățământului agricol din Franța, țară în care educația agricolă este a doua cea mai importantă filieră după cea teoretică din sistemul educațional național. Au participat licee implicate în program, reprezentanți ai MADR, ai Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, Federația GAL-urilor din Romania.

„Pregătirea profesorilor de liceu agricol este esențială dacă vrem să avem specialiști și fermieri de succes în viitor. În condițiile în care, pentru predare, profesorii se ghidează după manuale din anii 80 sau 90 – singurele disponibile -, este extraordinar să avem sprijinul Franței, țară cu un sistem de învățământ agricol extrem de performant. Cred că este un început bun pentru liceele agricole din România. Pe de o parte, avem implicarea Ministerului Agriculturii pentru asigurarea bazei materiale și, pe de altă parte, acest transfer de know-how generat de colaborarea cu experți și licee agricole din Franța”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager Agricultură și Dezvoltare la Fundația World Vision România.

Evenimentul a avut loc în aula Academiei de Ştiinte Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" și a reunit directorii celor 58 de licee agricole recent incluse în programul de finanțare al MADR. Au participat: Maricel Floricel Dima, Ministru Secretar de Stat și Gheorghe Lăcătușu, Consilier superior - MADR, Felicia Săndulescu și Cecilia Crăciun – Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) precum și Paul Ménard, Stéphane Vrevin, experți francezi în cooperare bilaterală și Marie-Luce Ghib, consilier regional afaceri agricole - Ambasada Franței în România.

inchide

A trecut ceva timp si de cand Jared Diamond, intr-un articol exploziv din 1987, afirma ca agricultura a fost cea mai mare gafa savarsita vreodata de om („The Worst Mistake in the History of the Human Race”). El argumenta ca adoptarea agriculturii, se presupune un pas decisiv catre o viata mai buna, a fost de fapt o catastrofa care a adus omenirii mancare de proasta calitate si foamete, boli si epidemii si, cel mai grav, divizare sociala, inechitate, exploatare sexuala si sociala.

Intre timp, subiectul a fost preluat de Yuval Noah Harari, intr-o carte celebra care sustine ca revolutia agricola a dus la scaderea calitatii vietii si ca, in fond, nu suntem deloc mai fericiti decat stramosii nostri vanatori-culegatori („Sapiens: A Brief History of Humankind”, 2014). in plus, am decimat animalele salbatice ca sa le facem loc celor domestice, care nu sunt nici ele mai fericite sa ajunga in farfuriile noastre.

Practicile agricole afecteaza pamantul, apa, aerul, biodiversitatea, oamenii, insasi hrana produsa. Schimbarile climatice, despaduririle, implicatiile negative ale ingineriei genetice si irigatiilor, poluarea si risipa de resurse sunt de asemenea asociate cu agricultura.

Si oare ce ar fi de facut? Suntem 7,7 miliarde de oameni pe planeta, prea multi ca sa ne transformam in vanatori-culegatori, chiar daca am vrea. Mai ales ca pentru 800 de milioane de copii, femei si barbati foametea nu este o notiune abstracta, ci o amenintare zilnica.

Buna sau rea, agricultura ne hraneste. Marea „greseala” a omenirii este inca singura noastra optiune.

Pe campul de cartofi, la bordul unei masini de recoltat care seamana izbitor cu nava Enterprise, Jacob (despre care am citit intr-un National Geographic) urmareste doua drone, una la nivelul pamantului si alta in aer, care ii furnizeaza toate informatiile despre chimia solului, continutul de apa, nutrienti si analizeaza cresterea fiecarei plante, inclusiv a cartofului din pamant. La nivel mondial, productia medie este de 18 tone la hectar. Agricultura de precizie ii aduce lui Jacob mai mult de 40 de tone cartofi la hectar.

„De doua ori mai multa mancare folosind resurse la jumatate” este angajamentul Olandei pentru o agricultura sustenabila, lansat acum 20 de ani. Fata de anul 2000, fermierii olandezi si-au redus consumul de apa din irigatii cu 90%, au eliminat aproape complet pesticidele din sere si solarii, iar din 2009 utilizeaza cu 60% mai putine antibiotice la cresterea animalelor.

„Ambition Bio 2022” este programul francez de reformare a agriculturii, care isi propune ca 15% din suprafata agricola a tarii sa fie alocata productiei ecologice, precum si ca 20% din totalul consumului institutional de alimente (administratie, scoli, spitale, armata, camine de batrani etc.) sa fie reprezentat, pana in anul 2022, de produse ecologice.

Cercetari si proiecte similare se desfasoara pe toata planeta, din America si Nepal pana in Tanzania si Australia. Lumea se schimba; in secolul XXI nu mai vrem sa supunem natura, ci s-o facem sa coopereze cu noi.

Sol sarac? Lipsa de nutrienti poate fi compensata prin cultivarea plantelor care prin simbioza cu anumite bacterii isi produc propriile ingrasaminte. Sere de legume la Cercul Polar alimentate 100% cu energie verde. Scarabei (o specie de gandaci) care descompun balegarul si-l transforma in ingrasamant intr-un interval de doua saptamani, fata de sase luni pana la doi ani, cat dureaza fermentarea naturala. Culturi de rosii de inalta calitate cultivate pe fibre de bazalt si calcar, cu un consum de apa de patru ori mai mic. Pesticide naturale – larve de insecte si viermi livrate in saci – care se transforma in gardieni ai serelor si solariilor. Agricultura este varful de lance al noii paradigme, in care tehnologia de varf, etica si stiinta configureaza viitorul.

Agricultura sustenabila nu inseamna plug cu boi, sapa sau peisaje bucolice neatinse de mana omului, asa cum alimente sanatoase nu inseamna productii mici, munca grea si venituri derizorii, ci implica multa, foarte multa cunoastere. Asta, pentru cine vrea s-o imbratiseze…

Din sondajul „Romanii si agricultura” realizat de Fundatia World Vision in luna martie 2019 aflam ca la noi nu este nevoie de prea multa carte ca sa faci agricultura. Cei mai multi considera ca liceul agricol este suficient (36,81%), dar sunt multi si cei care cred ca 4 clase (11,18%) sau 8 clase (16,99%) ar fi destul. De asemenea, unu din doi romani nu si-ar da copilul la un liceu agricol.

Oricum, 7 din 10 romani nu iau in considerare posibilitatea de a lucra in agricultura, desi majoritatea (65%) considera ca agricultura este esentiala sau foarte importanta pentru tara. Cu alte cuvinte, ne place agricultura, dar s-o faca altii.

Recent au fost facute inscrierile la cele cateva zeci de licee agricole care au supravietuit multitudinii de reforme si experimente prin care a trecut invatamantul de specialitate in ultimii 30 de ani. De la 238 de licee agricole in 1997, in 2000 puteam alege intre 120 de unitati şcolare cu profil agricol. in anul 2019, putem vorbi despre un numar de aproximativ 50 de licee tehnologice care au si specializari agricole, in contextul in care 97% din agricultorii din Romania nu au pregatire in domeniu.

Mai e ceva de spus?

Da! Ca liceul agricol poate fi un loc extraordinar pentru dezvoltarea unui copil. Ca poate fi o fereastra catre lume si natura, ca ofera moduri inedite de starnire a curiozitatii si ca prin agricultura se livreaza de fapt biologie, fizica, economie si chimie, intr-o forma digerabila si placuta.

Intr-o discutie cu elevii unui liceu agricol din Franta, i-am intrebat, stiind cat de complicat e la noi sa atragi elevi la astfel de licee, ce i-a adus acolo. Aproape doua treimi mi-au spus ca parintii i-au invatat de mici sa iubeasca agricultura si ca vor sa devina fermieri. Cei care nu proveneau din parinti fermieri alesesera liceul agricol pentru ca e interesant, pentru ca nu stai doar in clasa, ca la un liceu teoretic, ci lucrezi cu animale, manevrezi supertractoare, iar fiecare zi e altfel.

Iata si concluziile discutiei din Franta: multi copii aleg liceul agricol in detrimentul celui teoretic; iar dragostea pentru agricultura se invata acasa si la scoala.

Aici mai avem de lucrat.

Sursa republica.ro

inchide

Pe langa subventiile acordate pentru agricultura ecologica, produsele bio au TVA de 5 %. Cu toate acestea, un studiu realizat de World Vision arata ca jumatate dintre romani nu-si permit sa le cumpere.

Practic, laptele sau faina romaneasca ajung in Germania, Danemarca, Austria sau Italia, de unde se intorc sub forma de branzeturi sau biscuiti bio.

Romania cultiva produse ecologice pe aproape 350 de mii de hectare.

Piata bio crescut de la an la an, ajungand la 20 de milioane de euro.

Sursa stiri.tvr.ro

inchide

Studiul a fost prezentat astazi, 19 iunie, in cadrul unei dezbateri organizate de Fundatia World Vision Romania, care a reunit o parte dintre actorii implicati in agricultura ecologica din tara noastra: Marie-Luce Ghib (consilier regional afaceri agricole - Ambasada Republicii Franceze in Romania), Alexandra Toderita ( director Centru Roman de Politici Europene), Liliana Ciobanu (director general Ecocert Romania), Silviu Diaconu (responsabil program Crestem Romania Bio Carrefour), Mihai Sorin, apicultor ecologic (Asociatia Apicola Scundu), Ion Coltan (fondator Origini), Liliana Chiriacescu (profesor Liceul Tehnologic Cezar Nicolau Branesti).

Concluziile dezbaterii:

• Avand in vedere confuzia exista la nivelul romanilor intre bio si natural, precum si lipsa de incredere a consumatorilor in produsele bio, este esentiala o informare si o educare a consumatorului in aceasta privinta.
• Pentru ca acest sector sa poata sa-si atinga potentialul de dezvoltare, este nevoie de o colaborare a tuturor partilor implicate - producatori, procesatori, retail, organisme de certificare, ministere de resort - in vederea desenarii unei Strategii de tara cu privire la agricultura ecologica. In prezent, Romania nu are o astfel de strategie nationala, iar dialogul pe acest subiect intre partile implicate nu exista.
• Valoarea pietei de agricultura ecologica in Europa este de 37 miliarde de euro, din care prea putin ii revine Romaniei. Potentialul natural al Romaniei este insuficient valorificat, tara noastra avand in momentul de fata doar 2% din suprafata destinata agriculturii ecologice.

Principalele rezultate ale studiului

Rezultatele sondajului arata ca majoritatea respondetilor se refera mai degraba la mituri care fac deja istorie in domeniul alimentatiei decat la realitati dovedite stiintific.

Adevarul despre „bio”

Dezavantajele produselor ecologice, sustin cei chestionati, sunt pretul ridicat – mai bine de jumatate cred asta (55,32%), si etichetele in care nu poti avea deplina incredere – 1 din 3 persoane chestionate (28,38%).

„Informarea continua a agricultorilor conventionali despre beneficiile ecologice si economice ale agriculturii ecologice precum si o campanie de promovare a produselor ecologice ar face diferenta dintre mit si realitate in acest domeniu. Pentru a atrage consumatorii, este nevoie de prezentarea informatiilor relevante pentru aceştia in mod transparent, mai exact prezentarea avantajelor produselor bio pentru sanatate, pentru mediu si durabilitatea utilizarii resurselor” , a declarat Crenguta Barbosu, manager program agricultura si dezvoltare rurala World Vision Romania.

Modalitatea prin care aproape jumatate dintre respondenti (47,52%) se asigura ca produsul pe care il cumpara este bio este sa verifice daca pe eticheta scrie acest lucru, iar un sfert dintre participantii la sondaj verifica daca produsul are pe eticheta certificarea UE. Atunci cand vine vorba de sursele din care se informeaza romanii despre agricultura ecologica, cei mai multi au ales internetul (81,7%), 29,98% se informeaza de la televizor si 19,06% de la rude sau prieteni.

44,6% dintre respondenti isi achizitioneaza alimentele bio de la supermarketul din zona, 40,75% spun ca isi procura astfel de produse si din piata agroalimentara si 38,82% de la cunostintele de la tara. Exista un mare grad de confuzie cu privire la produsele eco/bio şi produsele sanatoase, dovada fiind faptul ca 77,79% declara ca achizitioneaza alimente bio, dar locul de unde cumpara cei mai multi - 87,98% - nu ofera niciun fel de certificare de acest tip (din piata, de la tara, de la vanzatori ambulanti).

„Perceptia majoritatii romanilor chestionati este ca bio/eco inseamna produse de la taran, de micul producator, lucru nu intotdeauna adevarat. De aceea credem ca este nevoie de informatie disponibila pentru publicul larg, potential consumator, despre ce inseamna produsele si agricultura ecologica”, mai declara Crenguta Barbosu.

Marile supermarketuri au crescut numarul de produse bio/ecologice la raft, prin amenajarea unor spatii speciale pentru produsele ecologice. Cu toate acestea, numarul de produse bio/ecologice prezente in marile supermarketuri din Romania variaza intre 200 si 500 comparativ cu 1.200-1.800 in aceleaşi supermarketuri din Europa de Vest. In prezent, oferta locala din partea producatorilor care pot furniza produse ecologice competitive, in standardele pietei, este limitata pentru acest segment, insa retailerii spera ca se va dezvolta si in Romania in perioada urmatoare.

Pretul mai mic trage in balanta

Dintre adeptii produselor ecologice, 4 din 10 le cumpara intr-un procent cuprins intre 10% si 30% si doar 2 din 10 le cumpara intre 30% si 50%. Factorii care i-ar determina pe romani sa cumpere mai multe produse bio sunt: pretul mai mic (42,41%) si siguranta ca produsul pe care il cumpara chiar este ecologic, fara chimicale (43,4%).

Cu toate acestea, aproape 7 romani din 10 sunt dispusi sa plateasca in plus pentru alimentele bio. Dintre acestia, 43,85% ar fi de acord sa plateasca cu 5 pana la 10 % in plus pentru alimentele bio, iar 27,86% ar fi dispusi sa plateasca chiar cu 10% pana la 20% mai mult. 3 din 10 respondenti nu ar fi dispusi sa plateasca mai mult pentru produsele ecologice.

In ciuda declaratiilor conform carora ar plati in plus pentru produse bio, paradoxal, doar un pret mai mic al acestor produse i-ar determina pe 42,41% dintre respondenti sa cumpere alimente bio. „In aceste conditii, credem ca este necesara o campanie de educare a publicului despre tehnologiile de producere a alimentelor bio, anume ca nu se folosesc: ingrasaminte chimice si, prin urmare, productiile sunt mai mici; nu se administreaza pesticide – culturile sunt mai vulnerabile la boli, paraziti, apar riscuri mari pentru fermieri”, explica Crenguta Barbosu, manager program agricultura si dezvoltare rurala World Vision Romania.

Stimulente de la stat

Aproape jumatate din respondenti (46,7%) sunt de parere ca cea mai buna masura pentru stimularea productiei si consumul de alimente eco ar fi politici publice pentru stimularea agricultorilor care cultiva ecologic, iar 28,84% cred ca daca s-ar crea oportunitati noi de comercializare ar stimula productia eco.

Desi cei mai multi respondenti nu ar alege o cariera in domeniul agriculturii, mai bine de jumatate - un procent de 57,56% - spun ca daca ar incepe o afacere in agricultura, ar considera agricultura ecologica o oportunitate. In acest moment, agricultura ecologica este un sector dinamic in Romania, care a cunoscut in ultimii ani o evolutie ascendenta, dovada fiind cresterea suprafetei cultivate cu culturi permanente (livezi, vita de vie, arbusti fructiferi, nuci, etc.) de la 3093 ha in anul 2010 la 13165 ha in anul 2017.

Guvernul Romaniei a lansat in decembrie 2018 Strategia de Dezvoltare Durabila a Romaniei, care stabileste prioritatile nationale in contextul dezvoltarii durabile şi al Agendei 2030. Doar 13,69% dintre respondenti au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU pe care si Romania le-a adoptat in 2015 (Agenda 2030), ceea ce demonstreaza ca sunt necesare actiuni de informare pentru ca populatia sa cunoasca strategia, sa inteleaga importanta Agendei 2030 si a obiectivelor de dezvoltare durabila, precum si legatura stransa dintre cele trei dimensiuni ale acestora: economica, sociala, de mediu. Cele mai recunoscute obiective de dezvoltare durabila de care si-au amintit sau au auzit acestia sunt: sanatate si bunastare (52,67%), educatie de calitate (47,12%), apa curata si sanitatie (41,15%), energie curata la preturi accesibile (33,48%), fara saracie (34,75%), foamete zero (30,7%), consum si productie responsabile (25,16%).

* * *

Sondajul „Romanii si agricultura” a fost realizat de iVox la solicitarea World Vision Romania si finatat in cadrul campaniei #GoodFoodForAll, parte a proiectului Make Europe Sustainable for All, derulat de Comisia Europeana pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabila din Agenda 2030.

Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, in perioada 1-31 martie 2019. Esantionul studiului este compus din 3.426 de respondenti si reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografica a populaţiei utilizatorilor de Internet din Romania, asa cum decurge din cercetarea Gallup „Piata serviciilor de acces la Internet”, realizata la cererea ANCOM (Autoritatea pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii). Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minima marja de eroare, populatiei utilizatorilor de Internet din Romania de varsta majora.

Despre World Vision Romania

World Vision Romania este o organizaţie crestina, care desfasoara programe de interventie umanitara de urgenta, dezvoltare si advocacy punand in centrul activitatii sale bunastarea copilului. Organizatia se concentreaza asupra muncii cu copiii, familiile si comunitatile, in scopul depasirii saraciei si nedreptatii. Inspirata de valorile crestine, fundatia lucreaza cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasa, etnie sau gen.
World Vision Romania face parte din parteneriatul World Vision International prezent in aproape 100 de tari din intreaga lume. In 29 de ani de prezenta in Romania, am ajutat peste 500.000 de copii si adulti, in aproape 400 de comunitati din 8 judete.

worldvision.ro, worldvision.ro/Mandrusafiufermier, blog.worldvision.ro

facebook.com/WorldVisionRomania, facebook.com/MandrusafiuFermier

inchide

Agricultura, importanta doar in declaratii si statistici

Peste o treime (35,23%) dintre romanii care folosesc internetul considera ca rolul agriculturii in tara noastra este unul esential, iar 29,16% sunt de parere ca rolul acestui sector este unul important, dar in scadere ca impact, conform sondajului.

7 din 10 respondenti nu iau in considerare posibilitatea de a lucra in domeniul agriculturii. Dintre cei care lucreaza sau s-au gandit ca ar exista pentru ei o posibilitate de a se angaja in domeniul agriculturii, 40,69% considera atractiva meseria de horticultor, 33,33% considera si meseria de apicultor ca fiind atractiva si 27,07% prefera peisagistica.

Insa profesia de agricultor include, in prezent, pe langa clasicele meserii de silvicultor, ingrijitor de animale, agronom si alte meserii nu doar atractive, dar si profitabile, precum: sef de ferma, tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentara, tehnician protectia plantelor, tehnician agricultura ecologica si chiar inginer genetician, specialist in gastronomie sau enolog.

„Agricultura este unul dintre putinele sectoare ale economiei care pune tara noastra in fruntea topurilor europene, datorita productiilor de cereale si plante oleaginoase, Romania fiind chiar liderul european in productia de miere (2015). Cu toate acestea, doar o treime din respondenti considera ca agricultura are un rol esential in economia nationala. O posibila explicatie ar fi ca de multi ani agricultura a fost asociata cu productia primara, la fel cum, prin extensie, a fi agricultor este o rusine, un esec in viata. Astfel se justifica faptul ca foarte multi respondenti, mai bine de doua treimi, nu iau in considerare posibilitatea de a lucra in domeniul agriculturii”, explica Crenguta Barbosu, manager program agricultura si dezvoltare rurala World Vision Romania.

Peste trei sferturi dintre cei care lucreaza sau ar lucra in agricultura (76,85%), si-ar dori sa-si desfasoare activitatea/meseria aleasa in calitate de antreprenor.

Jumatate dintre romani nu si-ar da copiii la liceul agricol

O treime dintre respondenti sunt de parere ca nivelul de pregatire educationala necesar pentru a lucra in domeniul agricol este liceul agricol (36,8%); 1 din 10 crede ca o scoala profesionala in domeniu este suficienta. in acelasi timp, 16,99% considera ca scoala gimnaziala este de ajuns pentru a putea activa in acest domeniu. 11,18% dintre respondenti sunt de parere ca nivelul de educatie poate fi unul si mai redus - fiind suficiente doar 4 clase.

36,16% dintre romani considera ca nivelul de educatie oferit elevilor in liceele agricole din tara noastra este unul slab si, intr-un procentaj mai mic, de 34,3%, considera ca educatia oferita in aceste licee este una buna. La extreme, 14,1% considera nivelul de educatie unul foarte slab si doar 5,69% il considera foarte bun.

Astfel, 1 din 2 romani nu si-ar da copilul la liceul agricol - doar 20,2% si-ar indemna copiii sa aleaga aceasta specializare la liceu.

„Asa se explica faptul ca multe licee agricole sunt deja desfiintate, iar cele ramase nu reusesc sa atraga elevi la nivelul dorit nici calitativ, nici cantitativ. Aceste date arata ca in 2019, in Romania, agricultura este considerata o ocupatie pentru cei care nu au carte. Cu toate acestea, avem nevoie de specialişti in agricultura şi de o tanara generaţie de agricultori. Pentru a schimba aceste perceptii, este necesar sa vorbim despre liceele agricole si despre agricultura printr-o campanie care sa informeze publicul larg ca a fi fermier este un lucru de care sa te mandresti, nu un esec in viata. Trebuie sa intelegem ca in 2019 a fi agricultor nu inseamna ca faci munca manuala necalificata la camp, ca agricultura nu inseamna sapa si lopata, ca agricultura nu este saracie si nici un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor nu este o meserie inferioara, ci una care aduce valoare in societate”, este de parere Crenguta Barbosu, manager proiecte agricultura si dezvoltare rurala World Vision Romania.

In ciuda perceptiei publicului, ne aflam in unul dintre cele mai bune momente pentru tinerii pasionati de agricultura sau pentru cei care provin din mediul rural: consumatorii incep sa valorizeze din ce in ce mai mult cultura locala si in materie de alimentatie. Pe aceasta realitate se bazeaza si campania „Mandru sa fiu fermier”, lansata de World Vision Romania.

In acest moment, exista numeroase motive pentru care sa fii agricultor e mai tare decat crezi: asiguri hrana sanatoasa oamenilor; lucrezi cu cele mai noi tipuri de masini si echipamente; lucrezi in aer liber, nu intr-un birou pe care-l imparti cu alti 20 de oameni; poti fi propriul sef; ai acces la miliarde de euro pentru a face ceva concret; asiguri nevoia primara a oamenirii, aceea de a avea acces la hrana; primesti sprijin si indemnizatii pentru dezvoltarea afacerii; ai zeci de meserii din care poti alege; este o profesie care nu va muri niciodata.

In plus, in urmatorul exercitiu financiar ce se va derula in perioada 2021-2027, va creste valoarea maxima a ajutorului pentru instalarea tinerilor fermieri si dezvoltarea intreprinderilor in mediul rural pana la 100.000 EUR (in comparatie cu 70.000 in perioada de programare actuala); o suma echivalenta cu cel putin 2% din pachetul financiar national de plati directe (subventia pe suprafata) va trebui sa fie dedicata tinerilor fermieri; se vor dezvolta noi instrumente financiare pentru asigurarea capitalului de lucru.

Sondajul „Romanii si agricultura” a fost realizat de iVox la solicitarea World Vision Romania, prin metoda CAWI, in perioada 1-31 martie 2019. Esantionul studiului este compus din 3.426 de respondenti si reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografica a populatiei utilizatorilor de Internet din Romania, aşa cum decurge din cercetarea Gallup „Piaţa serviciilor de acces la Internet”, realizata la cererea ANCOM (Autoritatea pentru Administrare şi Reglementare in Comunicatii). Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minima marja de eroare, populaţiei utilizatorilor de Internet din Romania de varsta majora.

33,22% dintre participantii la sondaj au un singur copil, 22,15% au doi copii, 3,01% au trei copii, sub 1% au mai mult de trei copii.

Dintre respondentii care sunt parinti, peste jumatate nu au copii de varsta scolara, 33,75% au un singur copil care este de varsta potrivita pentru scoala, iar 13,03% au doi copii de varsta scolara.

Fundatia World Vision Romania deruleaza campania ”Mandru sa fiu fermier”, care face parte din programul "Liceele agricole - Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii", impreuna cu Junior Achievement Romania (JAR), Civitas pentru Societatea Civila – Filiala Cluj, Centrul pentru Educatie Economica si Dezvoltare din Romania (CEED) si Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) in parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Prin acest program sprijinim 11 licee agricole din toate regiunile tarii sa ofere programe educationale relevante pentru economia locala si axate pe formarea viitorilor fermieri si intreprinzatori din agricultura.

Cele 11 licee care au in acest moment in oferta educationala peste 600 de locuri pentru tinerii care doresc sa le urmeze cursurile sunt:

• Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau" – Branesti,
• Colegiul pentru Agricultura si Industrie Alimentara „tara Barsei” – Prejmer,
• Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir" – Husi,
• Liceul Tehnologic Agricol „Mihail Kogalniceanu" – Miroslava,
• Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor – Suceava,
• Liceul „Demostene Botez" – Trusesti,
• Liceul Tehnologic nr.1 – Salonta,
• Liceul Tehnologic Agricol „Alexandru Borza" – Ciumbrud,
• Colegiul Agricol „Traian Savulescu" – Targu Mures,
• Colegiul Agricol „Daniil Popovici Barcianu” – Sibiu,
• Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” – Geoagiu.

Despre World Vision Romania

World Vision Romania este o organizatie creştina, care desfaşoara programe de intervenţie umanitara de urgenta, dezvoltare şi advocacy punand in centrul activitatii sale bunastarea copilului. Organizaţia se concentreaza asupra muncii cu copiii, familiile şi comunitatile, in scopul depaşirii saraciei şi nedreptaţii. Inspirata de valorile creştine, fundatia lucreaza cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasa, etnie sau gen.
World Vision Romania face parte din parteneriatul World Vision International prezent in aproape 100 de ţari din intreaga lume. in 29 de ani de prezenta in Romania, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, in aproape 400 de comunitati din 8 judeţe.

worldvision.ro, worldvision.ro/Mandrusafiufermier, blog.worldvision.ro

facebook.com/WorldVisionRomania, facebook.com/MandrusafiuFermier

inchide

Pe langa internat si cantina, beneficii care se regasesc la marea majoritate a liceelor cu profil agricol, oferta educationala actuala include si alte avantaje precum:

• programe educationale de antreprenoriat;
• stagii de practica in tari precum Spania, Portugalia, Olanda, Anglia sau Cipru, prin proiecte cu fonduri europene;
• calificari profesionale cerute pe piata muncii pentru meserii agricole sau asimilate agriculturii, precum: tehnician veterinar, apicultor, mecanic agricol, horticultor, tehnician agroturism, tehnician industrie alimentara, tehnician protectia plantelor, tehnician agricultura ecologica;
• educare si indrumare permanenta, inclusiv pregatire suplimentara gratuita ori de cate ori este necesar;
• transport gratuit
• posibilitatea de a urma o scoala profesionala sau scolarizare in sistem dual, adica in paralel cu statutul de angajat in societati care activeaza in acest domeniu.

In plus, programele guvernamentale care se adreseaza tuturor elevilor cu venituri mici pentru toate tipurile de invatamant, permit alocarea unor burse de 180 lei/luna. Pentru scoala profesionala se ofera bursa profesionala de 200 lei/luna, respectiv 400 lei/luna pentru elevii din sistemul dual (jumatate din suma fiind sustinuta de agentul economic).

"De mai bine de 4 ani World Vision Romania sprijina licee agricole din toate regiunile tarii pentru a veni in intampinarea nevoilor elevilor si agentilor economici, dar mai ales a nevoilor tarii noastre pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila si sustenabila in mediul rural. Urmarim ca tinerii sa inteleaga oportunitatile de agribusiness din comunitatea lor, sa dobandeasca competente teoretice si practice solide in domeniul agricol, sa detina competente generale de antreprenoriat si sa inteleaga modul in care functioneaza o ferma si lantul valoric in agricultura.", a declarat Crenguta Barbosu - Senior Program Manager, Agricultura si Dezvoltare Economica din cadrul World Vision Romania.

Mai mult decat atat, cei 635 de elevi care pot incepe anul scolar 2018-2019 la oricare dintre cele mai ofertante 12 licee agricole din tara, pot beneficia si de:

• Clinica veterinara dotata la standarde europene (deschisa si catre populatie) unde elevii fac practica, scoala de soferi pentru tractor si auto, ateliere pentru industira alimentara, ateliere pentru agroturism si promovarea traditiilor, centru documentare cu sistem home-cinema la Colegiul pentru Agricultura si Industrie Alimentara "Tara Barsei", Prejmer
• Sala de sport ultramoderna omologata pentru competitii internationale, ferma didactica, atelier gastronomie, cabinete cu calculatoare, sala de festivitati modernizata la Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta
• Club de echitatie, trupa de teatru premiata la nivel regional, ferma didactica cu animale si culturi agricole, simulatoare auto si parc de masini agricole la Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogalniceanu, Miroslava
• Stagii de practica la fermele Universitatii de Agronomie Bucuresti si Ferma animalelor Pantelimon, la Liceul Tehnologic Cezar Nicolau, Branesti, jud. Ilfov, Scoala Europeana 2017 -2020;
• Cerc de apicultura si stupina proprie, crama, vinoteca si plantatie de vita de vie unde elevii fac practica la Colegiul Agricol Dimitrie Cantemir, Husi
• Rezultate bune la Olimpiada de Agricultura, parteneriate de practica cu ferme de excelenta, ateliere si laboratoare moderne la Liceul Demostene Botez din Trusesti
• Sera didactica si parc dendrologic, laboratoare si sali cu calculatoare moderne - Liceul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Ciumbrud
• Participare la targuri, competitii, festivaluri, ferma didactica cu vaci de lapte, promovabilitate ridicata la examenele finale, internat si cantina de 3 stele (inaugurate in 2018) la Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor
• Stagii de practica in tara si strainatate la Colegiul Emil Negrutiu, Turda
• Parc tractoare si masini si dotari pentru scoala de soferi, microsera, sala de sport, fitness si 2 terenuri de tenis, cabinet medical si cabinet stomatologic la Colegiul Agricol Traian Savulescu, Targu Mures
• Promovabilitate ridicata, locatie centrala, dotari moderne la Colegiul Agricol Daniil Popovici Barcianu, Sibiu
• Atelier lacatuserie, ferma zoothenica si sera legumicola la Colegiul Tehnologic Agricol Alexandru Borza, Geoagiu.

"Avand in vedere cele de mai sus, cred ca devine evident ca vremurile in care liceele agricole erau doar o solutie de avarie pentru tineri promitatori sunt de mult apuse. In acest moment, oferta liceelor cu profil agricol - si mai ales a celor 12 licee din programul nostru - depaseste cu mult parerile preconcepute ale si celor mai sceptici dintre noi", a declarat Crenguta Barbosu - Senior Program Manager, Agricultura si Dezvoltare Economica din cadrul World Vision Romania.

Tocmai in spiritul unei informari corecte privind educatia si instruirea in domeniu, incepand cu acest an, World Vision Romania deruleaza campania intitulata ,,Sa fii agricultor e mai tare decat crezi!" - o campanie de schimbare de mentalitati privind agricultura, care vorbeste pe limba tinerilor. Campania se adreseaza in primul rand tinerilor pasionati de agricultura care pot alege educatia agricola in cunostinta de cauza si celor care au inceput deja pe acest drum in contextul vietii lor zilnice. Insa, poate ca cel mai important aspect al campaniei este faptul ca se adreseaza totodata si publicului larg:

"Trebuie sa intelegem ca, in anul 2018, a fi agricultor NU inseamna ca faci munca manuala necalificata la camp, ca agricultura NU inseamna sapa si lopata, ca agricultura NU este saracie si nici NU este un domeniu al trecutului, iar meseria de agricultor NU este IN NICIUN CAZ o meserie inferioara, ba chiar este cea mai importanta meserie din lume - asa cum se arata in studiul realizat de noi in octombrie 2017 pe 4 segmente de audienta specifice: elevi de scoala generala, parintii lor, profesori de scoala generala si elevi de liceu agricol. Romania si noi toti AVEM NEVOIE DE TINERI AGRICULTORI, iar cele 12 licee pe care le sustinem in acest moment reprezinta cu adevarat o optiune viabila, un prim pas sanatos in directia unei vieti mai bune atat pentru cei care aleg acest drum, cat si pentru noi, romanii, in calitate de beneficiari directi ai unei agriculturi profesionalizate", conchide Crenguta Barbosu.

Cele 12 licee agricole care fac parte din program sunt:

• Liceul Tehnologic ,,Cezar Nicolau" - Branesti
• Colegiul pentru Agricultura si Industrie Alimentara ,,Tara Barsei" - Prejmer
• Colegiul Agricol ,,Dimitrie Cantemir" - Husi
• Liceul Tehnologic Agricol ,,Mihail Kogalniceanu" - Miroslava
• Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor - Suceava
• Liceul ,,Demostene Botez" - Trusesti
• Liceul Tehnologic nr.1 - Salonta
• Colegiul ,,Emil Negrutiu" - Turda
• Liceul Tehnologic Agricol ,,Alexandru Borza" - Ciumbrud
• Colegiul Agricol ,,Traian Savulescu" - Targu Mures
• Colegiul Agricol ,,Daniil Popovici Barcianu" - Sibiu
• Colegiul Tehnic Agricol ,,Alexandru Borza" - Geoagiu.

Despre programul "Liceele agricole - Hub-uri locale pentru dezvoltarea fermelor mici si mijlocii"

Programul este implementat de Fundatia World Vision Romania impreuna cu Junior Achievement Romania (JAR), Civitas pentru Societatea Civila - Filiala Cluj, Centrul pentru Educatie Economica si Dezvoltare din Romania (CEED) si Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) in parteneriat cu Romanian-American Foundation.

Lansat in anul 2015, programul:

• Promoveaza educatia agricola ca instrument de valorificare a oportunitatilor din agricultura si dezvoltare rurala;
• Sprijina liceele sa se promoveze pentru a atrage un numar mai mare de candidati bine motivati;
• Dezvolta modele de practica la ferme reale, cu parteneri din domeniu;
• Ofera educatie antreprenoriala elevilor din liceele partenere si vizite de studiu pentru elevi astfel incat acestia sa poata intelege modul de functionare al fermelor si firmelor agro-industriale in cadrul lantului valoric (,,de la ferma la furculita");
• Organizeaza cursuri de formare si consultanta pentru profesori in vederea imbunatatirii capacitatii liceelor de a elabora si implementa proiecte;
• Militeaza pentru de politici publice la nivel ministerial si guvernamental care sa sustina invatamantul profesional si tehnic agricol din Romania.

Prin initiativele programului am lucrat cu fiecare dintre actorii cheie: elevi, profesori, scoala, comunitati, afacerile locale, afacerile din regiune, decidenti.

Despre Fundatia World Vision Romania

World Vision Romania este o fundatie crestina care pune in centrul activitatii sale bunastarea copilului. Am asumat un angajament civic si crestin pentru a desfasura programe pe termen lung in comunitati rurale, cu accent pe educatie, protectia si participarea copilului, agricultura si antreprenoriat rural, sanatate. Credem ca toti copii, indiferent ca traiesc la sate sau la orase, au dreptul la sanse egale de dezvoltare.

Avem nevoile celor mai vulnerabili copii pe agenda publica si militam pentru respectarea drepturilor lor. Propunem solutii de impact care au fost testate in programele noastre care stim ca functioneaza. Pregatim comunitatile pentru a sti cum sa reactioneze in situatii de urgenta si intervenim cu ajutor umanitar, atunci cand este nevoie.

Suntem parte din World Vision International, organizatie prezenta in aproape 100 de tari din intreaga lume. Inspirati de valori crestine, lucram cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasa, etnie sau gen.

Pentru informatii suplimentare sunteti rugati sa o contactati pe Oana Serban, Manager PR & Comunicare la telefon 0722 430 060, email: oana_serban@wvi.org sau Daniela Farcas, Specialist Comunicare, la telefon 0731 444 773 sau email: daniela_farcas@wvi.org.

inchide